Slide

Începând cu 1 iulie 2021 se vor aplica o serie de reguli noi care vizează normele de TVA aplicabile activităților de comerț electronic transfrontalier la nivel de vânzător – consumator (Business-to-Consumer / B2C), urmare a modificărilor apărute în Directiva pe TVA 2006/112 / CE. Consiliul European a adoptat aceste norme prin Directivele privind TVA pentru comerțul electronic în decembrie 2017 și noiembrie 2019. Astfel, începând cu 1 iulie 2021 întregul sistem One Stop Shop (OSS) privind regimul special de TVA va deveni operațional, facilitând în acest fel declararea electronică și plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă anumitor categorii de bunuri și servicii B2C.

Implementarea acestor modificări a avut ca scop eradicarea barierelor din calea comerțului transfrontalier online, propuse în comunicările Comisiei Europene în 2015 „O singură strategie pentru piața digitală a Europei” și în 2016 „Către o singură zonă de aplicare a TVA-ului în UE: E timpul să decidem”. Astfel, principalele argumente ale Uniunii Europene în favoarea propunerii noilor reguli au legătură cu diversele probleme ce apăreau în cadrul diferitelor tipuri de regimuri de TVA pentru vânzările de bunuri la distanță și importul de loturi cu valoare mică, respectiv:
– întreprinderile din UE care vând bunuri online către consumatorii finali aflați în alte state membre trebuie să se înregistreze și să țină cont de TVA-ul din statul membru al consumatorului, atunci când vânzările lor depășesc pragul de vânzare la distanță și anume 35 000/100 000 Euro. Acest lucru impune comercianților o povară administrativă semnificativă și împiedică dezvoltarea comerțului online intra-UE.
– se acordă o scutire de TVA pentru importul de mărfuri cu valoare mică de până în 22 Euro și această scutire duce la practici abuzive, statele membre își pierd o parte din veniturile fiscale.
– întreprinderile din afara UE care vând bunuri din țări terțe către consumatori din UE pot efectua livrări fără TVA în UE și nu sunt obligate să se înregistreze pentru TVA, beneficiind astfel de un avantaj comercial în comparație cu concurenții lor stabiliți în UE.
Drept urmare, noile reguli care vor intra în vigoare la 1 iulie vor avea ca scop principal simplificarea procedurii de declarare și plată a TVA, combaterea fraudelor în domeniul TVA și, implicit, reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri care, în cele din urmă, vor facilita comerțul transfrontalier.

Principalele modificări care vor intra în vigoare la 1 iulie se referă la următoarele:
• Crearea ghișeului unic – One Stop Shop. Datorită succesului înregistrat de TVA Mini One Stop Shop (MOSS) care permite furnizorilor de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și servicii furnizate electronic să se înregistreze pentru TVA într-un stat membru și să contabilizeze în respectivul stat membru TVA-ul datorat în alte state membre, prin intermediul noilor propuneri acest sistem va fi extins și va acoperi inclusiv bunurile și serviciile din categoria B2C, vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și anumite livrări de bunuri interne, rezultând ghișeul unic cuprinzător – One Stop Shop;
• Pragul existent pentru vânzările intracomunitare de mărfuri la distanță va fi eliminat și înlocuit cu un nou prag, la nivelul UE, în valoare de 10 000 Euro;
• Vânzările intracomunitare de mărfuri la distanță pot rămâne supuse TVA-ului din statul membru în care este stabilită persoana impozabilă sau din locul în care se află aceste bunuri în momentul în care începe expedierea sau transportul acestora;
• Scutirea de TVA la importul de loturi mici de până în 22 Euro va fi eliminată și se va crea un nou regim special pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii sau țări terțe cu o valoare intrinsecă care nu depășește 150 Euro, fiind denumit Ghișeul unic pentru import (IOSS);
• Se vor introduce noi cerințe de păstrare a evidenței pentru întreprinderile care facilitează furnizarea de bunuri și servicii prin utilizarea unei interfețe electronice.
Pentru înregistrarea electronică în sistemul One-Stop-Shop, vă recomandăm consultarea portalului www.anaf.ro.
Documente informative:
1. Noi reguli privind comerțul electronic vor fi implementate începând cu luna iulie 2021 link;
2. Informații suplimentare despre noile reguli de TVA pentru comerțul electronic link;
3. Tot ce trebuie sa știți despre noile reguli de TVA pentru comerțul online – Informații pentru operatorii poștali și curieri link;
4. Tot ce trebuie sa știți despre ghișeul unic (OSS) – informații pentru vânzători link;
5. Tot ce trebuie să știți despre Ghișeul Unic (OSS) – informații pentru interfețele electronice care facilitează vânzări link;
6. Tot ce trebuie să știți despre noile reguli de TVA pentru comerțul electronic – Informații pentru consumatorii din UE link;
7. Tot ce trebuie să știți despre Ghișeul Unic pentru Import (IOSS) link;
8. Tot ce trebuie sa știți despre ghișeul unic pentru import (IOSS) – Informații pentru interfețele electronice care facilitează vânzări link;
9. Prezentare video pentru vânzătorii de mărfuri online: https://youtu.be/guTBq7GJXXU
10. Prezentare video pentru website-uri de mărfuri: https://youtu.be/zxLKTdrV0Uc

În contextul necesității diminuării efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri național, Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu membri acesteia – Camerele de Comerț și Industrie județene au realizat o consultare susținută a comunității de afaceri la nivel național privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii.

Măsurile, care au fost deja propuse Guvernului Românei, vor sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri și vor avea menirea de a reconsolida afacerile românești, atât pe durata stării de urgență, cât și după finalizarea acesteia.

Pe plan economic:

1. relaxarea treptată, cât mai rapid posibil, a restricțiilor impuse și reluarea activităților economice, în cât mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de muncă și echilibrarea bugetului de stat și a bugetelor locale;
2. redeschiderea treptată a magazinelor, începând cu cele de dimensiuni mai mici, ca măsură menită să asigure cumpărarea, de către populație, a produselor necesare, altele decât cele alimentare. Astfel, va fi încurajată și sprijinită producția internă a articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și a altor articole necesare în gospodărie), fiind totodată ușurat efortul guvernamental de finanțare a sumelor necesare pentru plata șomajului tehnic pentru salariații unităților comerciale;
3. repornirea treptată a cât mai multor activități productive și de prestări servicii – unități de alimentație publică și cazare turistică (la început cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumătate din capacitatea totală de cazare, admisă prin autorizațiile de funcționare), cu respectarea unor reguli clare de protecție sanitară a salariaților și a regulilor de distanțare socială. De asemenea, reluarea, treptată, a activităților de prestări de servicii precum spălătorii și curățătorii chimice, unități de frizerie și coafură, cu respectarea condițiilor speciale de păstrare a regulilor specifice de igienă și de distanțare socială;
4. redeschiderea treptată a restaurantelor, cafenelelor, barurilor și a altor unități de alimentație publică, la început cu un orar redus, ce poate fi prelungit, treptat. Se pot stabili limite de până la 50-100 de consumatori aflați simultan în aceste unități, în funcție de capacitatea acestora, respectându-se reguli noi de distanțare între consumatori (de ex. distanța între mese de 1,5-2 m, fără a se depăși o treime sau o jumătate din gradul de ocupare maxim aprobat pentru condițiile normale de funcționare);
5. permiterea treptată a organizării de expoziții și târguri specializate în aer liber, cu respectarea regulilor de distanțare socială, având până la 100 de expozanți și cu acces limitat și controlat, al vizitatorilor;
6. de asemenea, este necesară re-deschiderea urgentă a cabinetelor stomatologice și a altor cabinete medicale, cu respectarea măsurilor specifice (distanțare, purtarea de mască și mănuși de protecție etc.);
7. subvenționarea, totală sau parțială, a unor cursuri de inițiere și perfecționare a personalului pentru dobândirea și perfecționarea cunoștințelor și abilităților acestora în domeniul digitalizării, precum și a unor cursuri de reconversie profesională, calificare/recalificare, având în vedere că unele activități nu vor mai putea fi desfășurate;
8. demararea unei campanii pentru susținerea și promovarea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism on-line – o platformă unde producătorii, comercianții, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte și tranzacționarea diverselor mărfuri;
9. trecerea materialelor/serviciilor SSM – prevenție/dezinfecție/protecție, de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 0 (zero)%;
10. suplimentarea finanțării în cadrul programului IMM Invest. Propunem extinderea programului pentru finanțarea a cel puțin 100.000 de întreprinderi;
11. diminuarea corespunzătoare a chiriilor ce trebuie plătite către CN Apele Române – ABDL de către societățile ce au închiriat suprafețe de plajă, pentru exploatarea acestora în scop turistic, pe perioada în care nu sunt permise activitățile de cazare și alimentație turistică pe litoral, în sezonul turistic 2020;
12. declararea județului Suceava ca fiind zonă defavorizată, după modelul prevederilor Ordonanței de urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Activitățile cu ponderea cea mai importantă la PIB-ul județului – exploatarea și prelucrarea resurselor naturale, construcțiile, comerțul și serviciile, turismul, industria prelucrătoare, alimentară și textilă, transporturile, au fost în integralitate oprite sau restrânse;
13. eliminarea prevederii art. 8 alin. (2) din HG nr. 1267/2010, care reglementează obligativitatea funcționării structurilor de primire turistică în perioada 01.05-30.09 a fiecărui an, având în vedere că, în acest an, nu se mai îndeplinesc condițiile de deschidere a sezonului turistic începând cu data de 1 mai;
14. proiectarea și lansarea unor programe speciale de finanțare (UE sau bugetul de stat), în contextul situației dificile generate de efectele negative ale pandemiei, în special pe zona de investiții, formare si programe de dezvoltare pentru mediul economic;
15. în marja POCA 2014-2020, pe latura oportunității creării de Centre de resurse regionale pentru firme, propunem implicarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar al unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanți (camere de comerț, organizații patronale, asociații profesionale). Prin intermediul unor asemenea centre de suport se vor putea presta gratuit serviciile necesare și utile firmelor (care vor fi puternic decapitalizate), în perioada post-criză. Tipurile de servicii vizează domenii precum contabilitate, juridic, resurse umane, consiliere și mediere financiară, transformare digitală, consultanță pentru adaptarea la noul context socio-economic, consultanță cu privire la restructurarea afacerii etc.;
16. instituirea unui Program național de susținere a parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri. Proiectul poate fi inițiat prin constituirea în fiecare judeţ a cel puţin unei structuri de susținere a firmelor, respectiv identificarea clădirilor deținute de centre de cercetare naționale sau de alte entități ale statului și transformarea lor în centre suport pentru firmele afectate de criză;
17. continuarea susținută a digitalizării administrației publice și realizarea acesteia, în principal, cu firme românești (concept, servicii etc.);
18. susținerea de investiții în unități de producție strategice pentru societate (în fiecare regiune ar trebui să existe minim o fabrică de materiale medicale și consumabile, un depozit multi-produse etc.);
19. generalizarea programului „masă caldă în școli” de la data reînceperii școlilor, pentru anul școlar 2020-2021, în locul programului „lapte și corn”. În acest mod, se acordă sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA și pentru industria alimentară românească.

Pe plan financiar și fiscal:

1. plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export;
2. scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 și 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite;
3. acordarea unor subvenții destinate investițiilor, dacă numărul mediu al salariaților crește cu 10% față de anul precedent;
4. modificarea Codului Fiscal în sensul instituirii posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda, pentru agenții economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea acestora din urmă, până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăți pe perioada situației de urgență și ulterior pentru cel puțin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri;
5. instituirea posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de reducere în cursul anului fiscal a cotelor adiționale la impozitele locale adoptate prin HCL în baza art. 489 din Codul fiscal, cu referire la posibilitatea de majorare cu 50% față de nivelurile maxime stabilite prin Codul Fiscal;
6. instituirea posibilității pentru Consiliile Locale de scutire (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) a taxelor de concesiune/ redevențelor, a taxei pe clădiri și taxelor pe terenuri pe perioada declarării stării de urgență;
7. posibilitatea scutirii de impozitul pe clădiri și terenuri, pe perioada existenței stării de urgență, a unităților cu destinație turistică sau de agrement – hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distracții, ștranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei;
8. stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit;
9. stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelate cu eficiența muncii depuse și cu evoluţia economiei României, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, migraţie a forţei de muncă calificate, faliment, necompetitivitate la export etc.);
10. inițierea unui program vizând accesul rapid la lichidităţi pentru firme. Scopul unui asemenea program este de a asigura firmelor accesul rapid la sume de până în 10.000 de euro, banii putând fi folosiți doar pentru salarii, chirii sau utilități și restituiți ulterior, fără dobândă;
11. suportarea parțială a salariilor, de către stat, sub forma de șomaj tehnic parțial, cu plata unei părți a salariilor de către angajatori, pentru activitățile cu timp parțial;
12. acordarea unei bonificații de 10% pentru plata la timp a oricăror impozite în anul 2020 și completarea pachetului de bonificare a operatorilor economici care își plătesc taxele și impozitele în termen, cu o reducere a fiscalității pe forța de muncă pe parcursul anului 2020;
13. extinderea facilităților fiscale acordate industriei IT (reglementate de Ordinul nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator) în sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, și altor categorii de personal cum ar fi spre exemplu lucrătorii în agricultură;
14. susținerea cu o cotă de 50% din salariul brut pentru salariații companiilor aflate în dificultate, cu condiția menținerii locului de muncă pe o perioadă dublă față de perioada acordării acestei susțineri;
15. acordarea de granturi sau vouchere (pe dimensiuni de firme), pentru reluarea activității, cu indici de reușită în cca. 6 luni și reintegrarea a minim 75% din personal, complementar muncii flexibile;
16. stimularea sistemului bancar (inclusiv prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM), să adopte politici menite să asigure lichiditățile necesare cererii solvabile a populației și firmelor pentru a se aproviziona, produce, vinde și – în sectoarele unde este posibil și necesar (agricultură, industriile agroalimentare, medicamente, materiale sanitare, digitalizare, învățare continuă, etc.) pentru dezvoltare;
17. rambursarea cât mai rapidă a plăților concediilor medicale către agenții economici sau dreptul de a le compensa cu impozitele datorate bugetului de stat;
18. suportarea prin bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a tuturor cheltuielilor efectuate de către agenții economici cu materialele specifice pentru prevenirea răspândirii virusului – măști, dezinfectanți etc.;
19. acordarea de linii de finanțare nerambursabile sau cu dobândă zero pentru plata salariilor angajaților companiilor și altor organizații private;
20. scutirea pentru o perioadă de 10 ani la plata impozitului pe profit, pentru investițiile noi în industria alimentară (unități de producției noi). Motivații: crearea de noi locuri de muncă în întreprinderi care vor plăti TVA, impozite și contribuții pentru salarii, impozite locale pe clădiri etc.; echilibrarea deficitului balanței comerciale.

Pe zona forței de muncă:

1. continuarea plății șomajului tehnic pentru încă minim 3 luni, după încetarea stării de urgență, pentru acei salariați care încă nu pot fi reîncadrați în muncă;
2. scutirea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului specific pe perioada stării de urgență și până la 6 luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizațiile) aferente șomajului tehnic;
3. implicarea ANOFM și a Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă în activitățile de mediere între cererea și oferta de forță de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură și construcții. Concret, propunem să se solicite din partea angajatorilor, necesarul de lucrători, pe categorii de calificări și să fie afișate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români;
4. flexibilizarea relației contractuale dintre angajat și angajator, în contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral câștigul salarial lunar al angajatului, în directă corelație cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendării/ restrângerii activității economice;
5. emiterea unei ordonanțe de urgență care să reglementeze aplicarea muncii cu program redus, de către fiecare unitate din România, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. O astfel de OUG ar mai trebui să stipuleze aspecte precum:
   1. fondul de șomaj va rambursa toate costurile suplimentare, iar unitatea va plăti doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unității;
   2. munca cu program redus permite reducerea orelor de muncă zilnice față de programul normal de muncă de 8 ore pe durata unei perioade de cel puțin o lună, menținând, în același timp, relația de muncă și acordând o compensație salarială de 75% pe perioada timpului corespunzător reducerii orelor de muncă zilnice;
   3. pe perioada în care unitatea beneficiază de prevederile muncii cu program redus, unitatea nu poate disponibiliza și nu poate solicita lucrătorilor efectuarea de ore suplimentare. În caz de încălcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit;
   4. posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru în totalitate (0 ore de muncă pe program normal de lucru). Angajații trebuie să efectueze în medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfârșitul perioadei), fără depășirea timpului normal de muncă de 8 ore pe zi.
6. modificarea H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare prin adăugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase, astfel încât să beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare;
7. modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât și persoanele fizice independente (autorizate) sa poată fi indemnizate la un nivel minim – în condițiile în care sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri în ultimele șase luni;
8. abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate concomitent cu modificarea art. 75¹ din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Stimularea ocupării forței de muncă în sensul eliminării restricției de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă, a unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale și a unităților administrativ-teritoriale în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocație pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18 – 62 de ani, este de peste 10% (cu excepția jud. Iași și Vaslui);
9. modificarea legislației privind angajații sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral), astfel încât aceștia să poată beneficia de ajutor de șomaj, la sfârșitul sezonului estival, chiar dacă nu mai îndeplinesc condiția de cotizare de minim 12 luni din cele 24 de luni precedente, pentru că nu au mai putut să fie angajați, începând cu luna aprilie a.c., din cauza restricțiilor privind desfășurarea unor activități;
10. revenirea la forma inițială a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
11. posibilitatea de a acorda zile libere plătite în avans și recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depășirii temporare a plafoanelor impuse de legislația actuală;
12. suportarea impozitelor şi a contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi a plății contribuției asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizației prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat și nu de către angajator, așa cum este reglementat în prezent;
13. introducerea, pentru minim 1 an, a tichetelor de masă caldă, fie suplimentar față de tichetele de masă. Se acordă astfel sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA, prin susținerea acestora ca să nu se desființeze, prin păstrarea salariaților în activitate și plata pentru aceștia a salariilor și obligațiilor bugetare, dar și a TVA-ului și a impozitului pe profit;
14. Actualizarea alocației de hrană pentru pacienții internați în spitale, de la valoarea din Hotărârea 665/2016, medie de 10 lei/zi/pacient, până la minim valoarea unui tichet de masă, 20 lei/1 masă.

 
Fonduri europene:

1. extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută inițial;
2. demararea unor programe cu finanțare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. având ca obiectiv calificarea, recalificarea și perfecționarea forței de muncă, dotarea cu echipamente și materiale necesare desfășurării activității acestora în noile condiții de ”conviețuire” cu noul coronavirus, precum și pentru digitalizarea activităților întreprinderilor;
3. continuarea simplificării mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai puțin birocratice în ceea privește raportările din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective și rezultate mai mult calitative și mai puțin cantitative;
4. sprijinirea partenerilor privați din consorțiile care derulează, în România, activitățile rețelei EEN (Enterprise Europe Network). Inițiativă a Comisiei Europene – este cea mai vastă rețea ce sprijină întreprinderile și organizațiile de sprijin ale mediului de afaceri, cu activități centrate pe acordarea de servicii de susținere a întreprinzătorilor, în special pentru activități inovative și de internaționalizare a afacerilor. Rețelele EEN sunt finanțate prin proiecte, în proporție de 60% de Comisia Europeană, diferența de 40% fiind suportată de structurile gazdă din fiecare țară. Procentul de 40% cofinanțare devine dificil de suportat, în actuala situație, pentru entitățile private precum Camerele de Comerț și Industrie, asociații de afaceri, chiar și firme private, universități și institute de cercetare. Propunerea noastră este ca Guvernul României să analizeze posibilitatea de a suporta jumătate din contribuția de 40% aferentă funcționării acestor rețele din România, respectiv să contribuie cu 20% la finanțarea acestor proiecte, prin cele 4 consorții ce funcționează în prezent în România.

 
Pe plan investițional:

1. realizarea, cu prioritate, de investiții din fonduri publice pentru construcția și reparația de autostrăzi, drumuri naționale și județene;
2. demararea marilor investiții în infrastructură – transporturi, sănătate, educație, energie și mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitațiile pentru execuție către companiile din România;
3. realizarea urgentă de investiții din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea și modernizarea aeroporturilor etc.;
4. finanțarea de lucrări edilitare prin PNDL și identificarea, cât mai rapidă, a unor soluții viabile pentru finanțarea lucrărilor de refacere sau extindere a rețelei de irigații (stații de pompare, canale, conducte), având în vedere și seceta severă care se manifestă în această perioadă;
5. înființarea unor fonduri de investiții, de tipul seed-capital – din fonduri europene (POCU) – pentru susținerea start-up-urilor și spin-off-urilor în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societății; equity – pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză; capital de risc – pentru start-up-uri, în stadii incipiente și companii emergente cu potențial de creștere ridicat și micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea meșteșugurilor/serviciilor în mediul rural;
6. inițierea unui Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești, care să prevadă, printre altele, și obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 30%;
7. anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;
8. utilizarea voucherelor de vacanță pentru relansarea turismului românesc. În contextul în care statul îşi propune să restituie, total sau parțial, sumele achitate ca avansuri de către turiștii care solicită acest lucru, banii pot fi alocați din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub formă de bonuri de masă sau vouchere de vacanță pentru servicii turistice în România, valabile până la sfârșitul anului 2021;
9. promovarea investițiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce are ca efecte benefice – dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români și creșterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei;
10. îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatul public-privat, prin reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare, instituirea unor prevederi speciale privind accesul firmelor la parteneriatul public-privat și privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit;

 
În domeniul agriculturii:

1. realizarea de plăți anticipate ale subvențiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înființeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare și să achiziționeze mașini, utilaje și echipamente agricole necesare;
2. realizarea de investiții pentru reactivarea sistemelor de irigații existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora;
3. subvenționarea, măcar parțială, a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigații în treptele 3-4 de udare;
4. reluarea și extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă;
5. înființarea, cu credite având dobânda subvenționată, a unităților de procesare a legumelor și fructelor produse în România;
6. intervenția statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situații de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.

Aprobata prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 42 din 2 aprilie 2020 , publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 283 din 4 aprilie 2020.

Capitolul I Dispozitii generale

Articolul 1(1) Obiectivul prezentei scheme de ajutor de stat il reprezinta sustinerea IMM-urilor in contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.(2) Ajutoarele de stat acordate in baza prezentei scheme sunt compatibile cu piata comuna in conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), publicata in Jurnalul Oficial al UE din 20.03.2020, si se vor acorda dupa obtinerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene.

Capitolul II Forma ajutoruluiII.1. Ajutor de stat sub forma de garantii pentru imprumuturi

Articolul 2(1) In baza prezentei scheme de ajutor de stat se acorda garantii de 80% sau 90% din valoarea finantarii in conformitate cu art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 209/2018 , cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 .

(2) Pentru creditele/liniile de credit prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, valoarea maxima a fiecarei finantari acordate unui beneficiar nu poate depasi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finantarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investitii in limita uneia dintre urmatoarele conditii valabile pentru ambele finantari, care reprezinta valoarea cea mai mare dintre:(i) dublul sumei reprezentand cheltuielile salariale, inclusiv contributiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor, inregistrate la nivelul anului 2019. In cazul intreprinderilor infiintate dupa 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al imprumutului nu poate depasi suma estimata pentru primii doi ani de activitate;sau(ii) 25 % din cifra de afaceri neta a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuala de venit in cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente, dupa caz, conform Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;sau(iii) o valoare care sa rezulte din nevoile sale de lichiditati; acestea pot include atat costuri cu capital de lucru, cat si costurile cu investitii, cu conditia prezentarii unor documente justificative de catre beneficiar, situatie in care cuantumul imprumutului nu poate depasi nevoile de lichiditati de la momentul acordarii pentru urmatoarele 18 luni.

(3) Pentru creditele/liniile de credit prevazute la art. 1 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, valoarea maxima a creditului/liniei de credit pentru microintreprinderi nu poate depasi 500.000 lei, respectiv 1.000.000 lei pentru intreprinderile mici, in limita uneia dintre urmatoarele conditii valabile pentru ambele finantari, care reprezinta valoarea cea mai mare dintre:(i) dublul sumei reprezentand cheltuielile salariale, inclusiv contributiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor, inregistrate la nivelul anului 2019. In cazul intreprinderilor infiintate dupa 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al imprumutului nu poate depasi suma estimata pentru primii doi ani de activitate;sau(ii) 25 % din cifra de afaceri neta a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuala de venit in cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente, dupa caz, conform Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;sau(iii) o valoare care sa rezulte din nevoile sale de lichiditati; acestea pot include atat costuri cu capital de lucru, cat si costurile cu investitii, cu conditia prezentarii unor documente justificative de catre beneficiar, situatie in care cuantumul imprumutului nu poate depasi nevoile de lichiditati de la momentul acordarii pentru urmatoarele 18 luni.

(4) Valoarea maxima cumulata a finantarilor garantate de stat prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate depasi 10.000.000 lei, in limita uneia dintre urmatoarele conditii, care reprezinta valoarea cea mai mare dintre:(i) dublul sumei reprezentand cheltuielile salariale, inclusiv contributiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor, inregistrate la nivelul anului 2019. In cazul intreprinderilor infiintate dupa 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al imprumutului nu poate depasi suma estimata pentru primii doi ani de activitate;sau(ii) 25 % din cifra de afaceri neta a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuala de venit in cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente, dupa caz, conform Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;sau(iii) o valoare care sa rezulte din nevoile sale de lichiditati; acestea pot include atat costuri cu capital de lucru, cat si costurile cu investitii, cu conditia prezentarii unor documente justificative de catre beneficiar, situatie in care cuantumul imprumutului nu poate depasi nevoile de lichiditati de la momentul acordarii pentru urmatoarele 18 luni.

(5) Durata maxima a finantarilor este de 72 de luni in cazul creditelor pentru investitii, fara posibilitate de prelungire, si de 36 de luni in cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste credite/linii de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 36 de luni.

(6) Durata garantiilor acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate depasi 6 ani.

(7) Pentru garantiile acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, se percep comisioane de risc, cu respectarea paragrafului 25 lit. a) din Comunicarea CE- Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de Covid-19 (2020/C91I/01), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20.03.2020.

(8) Furnizorul schemei de ajutor de stat este Ministerul Finantelor Publice, iar Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, denumit in continuare FNGCIMM, ii sunt delegate atributiile de administrare a schemei.II.2. Ajutor de stat sub forma de grant

Articolul 3(1) IMM-urile care au contractat credite/linii de credit garantate conform art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de un grant in limita cumulului rezultat dintre valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garantiei acordate, si a dobanzilor aferente creditelor/liniilor de credite, dar nu mai mult de echivalentul in lei a 800.000 euro per intreprindere.

(2) Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea plafonului maxim de 800.000 euro este cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil la data emiterii acordului de finantare.

(3) Se poate acorda ajutor de stat IMM-urilor care isi desfasoara activitatea in domeniul prelucrarii si comercializarii produselor agricole cu conditia ca ajutorul de stat sa nu fie transferat partial sau total catre producatori primari, iar cuantumul ajutorului sa nu se stabileasca pe baza pretului sau a cantitatii produselor achizitionate de la producatori primari sau introduse pe piata de intreprinderile in cauza.

(4) Pentru sectoarele agriculturii, pisciculturii si acvaculturii se aplica urmatoarele conditii:a) ajutorul nu depaseste 120.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in sectorul pescuitului si acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole; toate sumele utilizate trebuie sa fie brute, si anume inainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;b) cuantumul ajutorului acordat intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole nu trebuie stabilit pe baza pretului sau a cantitatii produselor introduse pe piata;c) ajutorul acordat intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul pescuitului si acvaculturii nu se incadreaza in niciuna dintre categoriile de ajutoare mentionate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(k) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 si 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis in sectorul pescuitului si acvaculturii;d) in cazul in care o intreprindere isi desfasoara activitatea in mai multe sectoare carora li se aplica cuantumuri maxime diferite, intreprinderea in cauza asigura, prin mijloace adecvate, cum ar fi separarea conturilor, faptul ca pentru fiecare dintre aceste activitati se respecta plafonul aferent si ca, in total, nu se depaseste cel mai mare cuantum posibil.

(5) FNGCIMM este administratorul acestei masuri de ajutor de stat

Capitolul IIIDomeniul de aplicare

Articolul 4 Pot beneficia de ajutor de stat in baza schemei IMM-urile din toate sectoarele de activitate, cu exceptia celor declarate neeligibile potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, care indeplinesc cumulativ, la data solicitarii, atat criteriile de eligibilitate prevazute in art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cat si urmatoarele criterii de eligibilitate:a) sunt microintreprinderi, intreprinderi mici sau mijlocii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 2 lit. a) si art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare;b) nu au fost emise impotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau in cazul in care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale in vigoare;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleasi costuri eligibile;d) nu se aflau in dificultate, in sensul prevederilor articolului 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna in aplicarea articolelor 107 si 108 din tratat, modificat si completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017, la data de 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultati sau au intrat in dificultate ulterior, din cauza pandemiei de COVID-19;e) depun un document scris prin care se angajeaza sa nu disponibilizeze personalul existent de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta pana la 31 decembrie 2020. Intreprinderea poate organiza programul de lucru al salariatilor in functie de evolutia activitatii curente a acesteia.Capitolul IVDurata, bugetul schemei si numarul estimat de beneficiari

Articolul 5(1) Perioada de valabilitate a schemei, respectiv perioada in care se selecteaza beneficiarii si se emit scrisori de garantie/acorduri de finantare in legatura cu masurile prevazute la art. 2 si 3 , este cuprinsa intre data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si data de 31 decembrie 2020, iar perioada in care se poate efectua plata grantului este cuprinsa intre data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si data de 31 martie 2021, inclusiv, cu posibilitatea prelungirii conform art. 1 alin. (3^3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare.(2) Ajutorul de stat sub forma grantului se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice – Actiuni Generale si se vireaza lunar in contul FNGCIMM, pe baza situatiilor centralizatoare privind dobanzile lunare datorate, transmise de institutiile de credit pe propria raspundere.

(3) Bugetul schemei de ajutor de stat este de 781 milioane lei, echivalent in lei al sumei de aproximativ 161 milioane euro, aferent masurilor prevazute la Capitolul II.2.(4) Plafonul maxim de garantare aferent masurilor din Capitolul II.1 este de 15 miliarde lei, echivalent in lei al sumei de aproximativ 3,1 miliarde euro.(5) Prin implementarea schemei se estimeaza acordarea de ajutor de stat unui numar de maximum 40.000 de beneficiari.Capitolul VCheltuieli eligibile si modalitatea de acordare a ajutorului de stat

Articolul 6Procedura de acordare a garantiilor de stat in proportie de cel mult 80% sau 90% aferente creditelor, a grantului de la art. 3 si plata ajutoarelor de stat sub forma de grant se aproba Hotararea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 privind programul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii – IMM INVEST Romania.Capitolul VIDispozitii privind transparenta, monitorizarea si raportarea

Articolul 7(1) FNGCIMM are obligatia sa publice pe site-ul sau textul integral al schemei de ajutor de stat, perioada in care se pot inregistra cereri, bugetul anual, data epuizarii bugetului anual/total al schemei, precum si forma si continutul documentelor necesare pentru accesarea acesteia.(2) FNGCIMM trebuie sa pastreze inregistrari detaliate referitoare la toate ajutoarele acordate in cadrul schemei. FNGCIMM are obligatia de a cuantifica pe fiecare beneficiar toate formele de ajutor de stat acordate. Aceste inregistrari contin toate informatiile necesare pentru a stabili daca sunt respectate criteriile din reglementarile europene in domeniu si trebuie pastrate timp de 10 ani de la data acordarii ultimului ajutor in cadrul schemei.(3) Beneficiarii ajutorului de stat acordat in baza prezentei scheme trebuie sa pastreze toate documentele aferente acestuia timp de 10 ani si sunt obligati sa le puna la dispozitia autoritatii de implementare a schemei de ajutor de stat sau a Consiliului Concurentei ori de cate ori le sunt solicitate.(4) FNGCIMM, in calitate de administrator al prezentei scheme de ajutor de stat, cu atributii delegate de Ministerul Finantelor Publice, in calitate de furnizor de ajutor de stat, are obligatia de a transmite Consiliului Concurentei toate datele si informatiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel national, in formatul si in termenul prevazute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat , pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007 , precum si datele si informatiile necesare pentru intocmirea inventarului ajutoarelor de stat si a rapoartelor si informarilor necesare indeplinirii obligatiilor Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene.(5) FNGCIMM, in calitate de administrator al schemei de ajutor de stat, are obligatia incarcarii in Registrul general al ajutoarelor de stat acordate in Romania (RegAS) a prezentei scheme, a acordurilor de finantare, a platilor efectuate si a eventualelor recuperari, in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui Consiliului Concurentei nr. 437/2016 pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind registrul ajutoarelor de stat.Capitolul VIIControlul beneficiarilor schemei si recuperarea ajutorului de stat

Articolul 8(1) Monitorizarea si controlul intreprinderilor beneficiare in cadrul prezentei scheme de ajutor de stat se va face de catre FNGCIMM, cu respectarea reglementarilor aplicabile institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare pentru FNGCIMM.(2) Beneficiarul si institutiile de credit care au acordat creditele/liniile de credit prevazute la art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa accepte si sa faciliteze controlul asupra utilizarii ajutorului de stat acordat in cadrul prezentei scheme.(3) In situatia in care FNGCIMM constata ca beneficiarii nu au respectat prevederile schemei de ajutor de stat si/sau pe cele ale Acordului de finantare, solicita acestora rambursarea ajutorului de stat primit, la care se adauga dobanda aferenta, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 . Rata dobanzii aplicabile este cea stabilita potrivit prevederilor din Regulamentul (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE . Recuperarea ajutoarelor de stat se realizeaza potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare.–-

OUG nr.30/2020 care reglementează şomajul tehnic a fost modificată şi completată prin OUG nr.32 publicată în Monitorul Oficial nr.260 din 30.03.2020.

Potrivit noului act normativ, „De prevederile art.XI alin.(1) din OUG nr.30/2020 beneficiază salariaţii angajatorilor care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau partial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgenţă decretate, conform unei declaraţii pe propria răspundere a angajatorului”, respectiv de indemnizaţia de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75 % din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020 nr.6/2020, care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe perioada stării de urgenţă pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din initiaţiva angajatorului, potrivit art.52 alin.(1) lit.c) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Botoșani, la adresa de mail botosani@anofm.gov.ro, următoarele documente:

– Cerere semnată şi datată de reprezentantul legal

– Declaraţie pe propria răspundere

– Lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Potrivit prevederilor art.XIII din O.U.G. nr.30/2020, modificată şi completată prin OUG nr.32/2020, documentele necesare plăţii şomajului tehnic se vor depune la agenţie în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, iar plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj se va face în cel mult 15 de zile de la depunerea documentelor.
Modelul documentelor menţionate:

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri acordă, la cerere, solicitanților, operatori economici, a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, certificate de situație de urgență.

Certificatele de situație de urgență sunt emise în două forme:

a) TIP 1 (ALBASTRU) — eliberat în forma prezentată în anexa nr. 1, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa ANEXA 1, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării
de urgență decretate;

b) TIP 2 (GALBEN) — eliberat în forma prezentată în anexa nr. 2, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în ANEXA 2 , din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie—februarie 2020.

Un solicitant poate cere eliberarea unui singur tip de certificat de urgență. Cererea pentru eliberarea CSU se depune de solicitant, exclusiv electronic, prin intermediul platformei
http://prevenire.gov.ro/, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării.

Pentru obţinerea certificatului de urgență TIP 1 (ALBASTRU)/TIP 2 (GALBEN), solicitantul încarcă în platformă următoarele informații și documente:

a) datele de identificare;
b) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat, conform cerințelor instituite în cuprinsul art. 2, cu referire la închiderea totală sau parțială a activității sau la diminuarea încasărilor în cuantumul indicat. În situația în care
reprezentantul legal nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declarația pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens.

Solicitanții care nu sunt înregistrați la oficiul registrului comerțului furnizează informațiile și documentele  indicate și documente privind autorizarea activității.

Modelul declarației pe propria răspundere se postează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe platforma http://prevenire.gov.ro.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează certificate de situație de urgență  doar pe perioada existenței stării de urgență în România. Acestea sunt valabile fără semnătură și ștampilă, iar verificarea acestora se poate efectua pe platforma
http://prevenire.gov.ro/, după serie și număr.

În ipoteza identificării vreunor suspiciuni rezonabile privind obținerea certificatelor de situație de urgență cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente ori prin neatestarea situației reale de drept și/sau de fapt a solicitantului, se sesizează organele abilitate în vederea stabilirii măsurilor, potrivit competențelor.

În termen de 5 zile de la aprobarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va asigura adaptarea și funcționarea platformei electronice http://prevenire.gov.ro/, în scopul ducerii la îndeplinire a prezentului ordin.

Oridinul MEEMA 791.2020 mai poate fi descărcat de aici.

Sursa:

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani se alătură campaniei derulate la Asociaţia „Salvează o inimă”
https://salveazaoinima.ro/stop-covid-19/
Dispozitivul medical pentru identificarea persoanelor purtătoare a virusului COVID-19 ce poate procesa între 300 şi 500 de teste pe zi, similar cu cele comandate de toate unităţile sanitare din România, a fost deja comandat.
Rugăm atât agenţii economici care au posibilitatea cât şi persoanele fizice să facă donaţii către Asociaţia „Salvează o inimă”.

Avem plăcerea de a vă informa că în data de 2 aprilie 2020 la sediul camerei de Comerț Industrie și Agricultură Botoșani va avea loc un seminar susținut de dl. drd. ec. ADRIAN BENȚA, auditor financiar și consultant fiscal recunoscut la nivel național.

Acest dialog – maraton cu specialiștii în contabilitate și fiscalitate din cadrul firmelor din Botoșani își propune ca tematică următoarele:

1. Impozitul pe venitul microîntreprinderii.
2. Impozit pe venitul datorat de nerezidenți în România – aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri.
3. Depunerea declarației unice – venituri din țară și din străinatate.
4. Taxa pe valoarea adăugată – locul prestării de servicii și faptul generator al TVA.
5. Noi reglementări comunitare privind livrările intracomunitare, stocuri la dispoziția clientului, livrări succesive. Justificarea scutirii de TVA – Regulament CE nr. 1912/2018 – reglementări naționale – modificare OMFP nr. 103/2016.
6. Jurisprudența Curții de Justiție Europeană în domeniul TVA – 15 Cazuri relevante.
7. Procedura contractelor de asociere în participațiune.
8. Legea nr. 129/2019 pentru combaterea spălării banilor din perspectiva financiar contabilă.
9. Impozitul pe profit, elemente cu incidență deosebită.
10. Raportare, optimizare fiscală transfrontalieră DAC6
11. Analiză și discuții pe teme ale participanților la societate.
12. Modificări normative din ultima perioadă și urgențe de rezolvat în domeniul financiar contabil și fiscal

Seminarul, pe durata celor 8 ore, vă oferă un bun prilej de dezbatere pe spețe concrete, interpretări argumentate și networking de calitate.

Taxa de participare este de 250 lei/pers pentru firmele membre și 300 lei/pers pentru firmele care nu sunt membre ale CCIA Botoșani.

Înscrieri la tel 0744434961 – Carmen Panțiru, 0749530478 – Marian Rotariu sau pe email : secretariat@cciabt.ro. Termen limită pentru înscrieri 20 martie 2020.

Numărul de locuri este limitat!

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani a organizat, joi 20 februarie 2020,  întâlnirea anuală cu mediul de afaceri local. 

În acest an tema principală a fost dezvoltarea mediului de afaceri din Botoșani în anul 2020 în contextul lipsei forței de muncă și a lipsei infrastructurii rutiere adecvate, din perspectiva oamenilor de afaceri. Cu această ocazie au fost prezentate și concluziile studiului elaborat de sistemul Camerelor de Comerț din România, prin consultarea firmelor privind problemele specific cu care se confruntă, inclusiv la nivelul jud Botoșani . Studiul poate fi consultat pe site-ul CCIA Botoșani, cciabt.ro.

Cu această ocazie a fost deschis oficial Terminalul Bursei Române de Mărfuri Botoşani, aflat în administrarea Camerei de Comerț și Industrie Botoșani.  Terminalul funcţionează în incinta sediului CCIA şi toate persoanele interesate pot obţine informații suplimentare direct la sediu.

Pentru perioada imediat următoare, începând cu 2 aprilie 2020, CCIA Botoșani, cu sprijinul și participarea dlui Adrian Bența, unul din cei mai renumiți consultanți fiscali din România, își propune organizarea unei serii de seminarii interactive, pe teme de fiscalitate, pentru mediul de afaceri din Botoșani.

Banca Comercială Română, prin dl Mircea Popovici – directorul sucursalei Botoșani, a lansat cu ocazia acestei întâlniri, invitația către mediul de afaceri de a participa la Acceleratorul BCR-InnovX, care este un program de mentorat și accelerare de busines, gestionat de BCR.

Dialogul dinamic cu autoritățile legislativă și executivă, aprofundarea colaborării și dezvoltarea de proiecte menite să aducă valoare adăugată, inovare și resurse în mediul de afaceri național, diplomația economică și unitatea proiectului cameral în apărarea și reprezentarea intereselor antreprenorilor și companiilor sunt acțiunile pe care se fundamentează și se consolidează viziunea strategică instituțională, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) având vocația și capacitatea de a gestiona ecosistemul de afaceri din România, prin profesionalism, competență, funcționalitate și unitate a rețelei naționale a Camerelor de Comerț și Industrie Județene (CCIJ).
Urmare consultărilor inițiate la începutul anului 2020 de către CCIR, prin intermediul CCIJ, în vederea identificării necesităților și problemelor cu care se confruntă companiile românești, au rezultat o serie de teme și aspecte de interes general, care confirmă și reclamă, încă o dată, nevoia sprijinirii și apărării concertate a intereselor mediului de afaceri românesc prin demersuri specifice care să ducă la simplificarea legislației, reducerea birocrației și a poverii administrative și fiscale, identificarea și promovarea soluțiilor coerente pentru contracararea crizei forței de muncă, asigurarea predictibilității deciziilor și reglementărilor publice, demararea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, creșterea gradului de digitalizare în domenii critice, precum
Pagina 2 din 19
educația, sănătatea și antreprenoriatul, crearea de oportunități pentru internaționalizarea afacerilor românești și multe altele, așa cum vor fi prezentate în continuare.
I. În domeniul legislației fiscale

1. Necesitatea asigurării predictibilității și stabilității fiscale prin derularea transparentă a procesului legislativ, în care să fie angrenate toate părțile interesate în consultările publice care preced adoptarea și implementarea unui act normativ;
2. Interoperabilitatea între instituțiile publice pentru corelarea și consolidarea bazelor de date publice, în scopul simplificării obținerii informațiilor solicitate de acestea, fără punerea de presiune nejustificată pe contribuabil și a suprapunerii/multiplicării documentațiilor, prin uniformizarea bazelor de date menită să faciliteze eliberarea în format digital a certificatelor și avizelor – de atestare fiscală, a plăților și taxelor locale etc.
3. Fiscalitatea este ridicată: numărul și valoarea mare a taxelor și impozitelor; costurile mari cu forța de muncă, contribuțiile; întârzierile mari în recuperarea TVA și a sumelor plătite pentru concediile medicale de la CNAS; nevoia impozitării cifrei de afaceri și nu a profitului; reducerea sau comasarea numărului de declarații fiscale care trebuie întocmite de către contribuabili;
4. Revizuirea politicilor fiscale de susținere a activităților de producție și a produselor românești, în competiția cu produse extracomunitare, în special cele asiatice; 5. Revizuirea prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căreia, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați și nu angajează
   Pagina 3 din 19
   persoane cu handicap sunt obligate la plata unei sume reprezentând salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Foarte multe societăți fac toate demersurile necesare angajării persoanelor cu handicap, dar de cele mai multe ori nu reușesc din cauza lipsei personalului calificat. De asemenea, prin ultimele modificări ale legii, suma plătită bugetului de stat, practic s-a dublat, iar societățile nu mai au posibilitatea de a-și deduce această sumă prin achiziții de produse și servicii de la unitățile protejate. Astfel, s-a creat o presiune suplimentară pe mediul privat, în special pentru societățile cu un număr mare de angajați. Orice companie care încearcă și probează ca a întreprins demersuri de conformare cu prevederile legii, însă nu reușește din motive obiective, cum este și lipsa personalului corespunzător, ar trebui scutită de la plata acestor sume; abrogarea art. 78 alin. (3) din Legea nr 448/2006 și revenirea la situația anterioară, așa cum era valabilă la 25 septembrie 2016, oferind astfel persoanelor juridice posibilitatea să achiziționeze diferite mărfuri sau servicii necesare activității proprii de la unitățile protejate sau întreprinderile sociale; mărirea plafonului de salariați de la care există obligațiile impuse pentru angajarea persoanelor cu handicap de la 50 la 200;
5. Eliminarea sau, după caz, aplicarea selectivă, prin instituirea unui prag valoric, a taxei de clawback care afectează nu numai companiile farmaceutice, producătoare de medicamente generice, de regulă cele mai ieftine medicamente compensate, ci și pacienții;
6. Revizuirea OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, care în forma actuală impune o procedură de inventariere foarte stufoasă. Se propune modificarea procedurilor de inventariere în funcție de cifra de afaceri și numărul de angajați, eventual, de
   Pagina 4 din 19
   valoarea activelor totale (la fel ca la încadrarea ca plătitor de impozit pe profit sau microîntreprindere);
7. Taxele de intabulare a imobilelor în cartea funciară sunt foarte mari, potrivit Ordinului nr. 16/2019 al ANCPI – se propune stabilirea unor taxe rezonabile, în condițiile în care, în prezent, acestea sunt stabilite la 0,5% din valoarea imobilelor în cazul persoanelor juridice; procentul poate părea mic, însă în cazul clădirilor de valori mari, cazul persoanelor juridice care dețin imobile de valori mari – sedii, magazine, hale de producție, hoteluri etc., suma rezultantă este în prezent excesivă;
8. Modificarea Codului Fiscal pentru a acorda posibilitatea agenților economici implicați în pregătirea forței de muncă, prin efectuarea uceniciei la locul de muncă, să aibă posibilitatea de compensare/deducere integrală a cheltuielilor pe care le suportă în cazul acestei forme de pregătire profesională, din datoriile pe care le au față de bugetul de stat, cum sunt contribuția asiguratorie de muncă și impozitul pe profit sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
9. Scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale asupra primelor anuale acordate salariaților sub diferite forme – prima anuală, al treisprezecelea salariu, participarea salariaților la profit etc., pentru sume acordate de până la contravaloarea unui salariu mediu pe economie;
10. Extinderea tratamentului fiscal acordat pentru industria IT și reglementat de Ordinul comun nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin modificarea și completarea în sens corespunzător a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiilor pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, a Legii nr. 279/2005
    Pagina 5 din 19
    privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare – în prezent beneficiază de facilități în acest sens doar angajatorul, nu și viitorul angajat;
11. Deducerea CASS de la calculul impozitului pe veniturile din activități independente;
12. Majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venituri din pensii, la nivelul salariului mediu net pe economie, calculat în funcție de salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentare bugetului asigurărilor sociale de stat;
13. Acordarea de facilități fiscale în cazul impozitelor locale datorate de persoanele juridice pentru investițiile semnificative, care depășesc o anumită valoare;
14. Eliminarea limitării deductibilității TVA pentru cheltuielile aferente autovehiculelor de transport persoane (50%) și a cheltuielilor de protocol (2%), dat fiind caracterul neutralității taxei din punct de vedere al bugetului de stat – vânzătorul colectează și societatea deduce;
15. Reținerea din CASS datorată de contribuabili a contravalorii concediilor medicale suportate din FNUASS;
16. Asumarea de către ANAF și alte organe de control a punctelor de vedere emise de către Biroul Asistență MFP, astfel încât acestea să le fie opozabile, atât acestora, cât și terților;
17. Reglementarea efectuării plății TVA către stat la momentul achitării facturii de către client și nu anterior;
18. Modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din închiriere în scop turistic, de către proprietari, a camerelor situate în locuințele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislației specifice; redefinirea veniturilor din închirierea în scop turistic, ca fiind închirierea unui număr de camere cuprins
    Pagina 6 din 19
    între una și 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea;
19. Depunerea declarațiilor A4200 la ANAF – întrucât nu exista un soft pentru prelucrarea datelor transmise de agenții economici se propune eliminarea transmiterii acestei declarații pana la finalizarea procedurii de achiziție și implementarea acestui soft;
20. Declarația unică pentru persoanele care realizează venituri din activități independente – se propune modificarea termenului de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, de la data de 15 martie, inclusiv, la data de 25 mai;
21. Majorarea impozitului pe clădirile și terenurile neîntreținute, respectiv lăsate în nelucrare.
    II. În domeniul legislației muncii
22. Inechitate privind salarizarea diferitelor categorii de personal, precum și între salarizarea personalului autohton versus salarizarea personalului din țările nonUE, conform Instrucțiunii ANAP nr. 1/2019 și adresa MDRAP nr. 45584/29.03.2019 referitoare la actualizarea contractelor de achiziție publică, doar pentru tariful orar corespunzător salariului minim până la maxim 17.928 lei/oră, indiferent de categoria de lucrări;
23. Simplificarea procedurilor pentru obținerea formularului A1, numit și atestatul privind legislația aplicabilă; acesta este un document comunitar emis de autoritatea competentă a statului de origine al unui salariat detașat într-un alt stat membru UE, care confirmă faptul că pentru salariatul în cauză este aplicabilă legislația de asigurări sociale a statului de origine, și, în consecință, contribuțiile de asigurări sociale sunt reținute și achitate în statul de origine –
    Pagina 7 din 19
    în România acest document se emite de către Casa Națională de Pensii Publice, iar timpul de analiză a dosarului și de eliberare a documentului este atât de mare, încât de cele mai multe ori acest document este emis ulterior momentului în care salariații vizați s-au întors deja în țara de origine;
24. Simplificarea și actualizarea legislației referitoare la normele de protecție a muncii – există situații în care fișele de instructaj SSM sunt considerate de organele de control ca fiind întocmite contrar normelor legale în vigoare doar fiindcă nu sunt scrise “de mână, cu pix albastru”;
25. Identificarea de soluții pentru repatrierea forței de muncă din străinătate și implicarea autorităților publice locale în activarea forței de muncă latente;
26. Introducerea obligației persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la AJOFM, de obținere a negației doar de la angajatorii care oferă locuri de muncă disponibile, cu preponderență în domeniul calificării sau conex acestuia;
27. Identificarea de soluții pentru plata la timp a concediilor medicale – există frecvent cazuri în care se înregistrează întârzieri și de peste 6 luni la plata acestora;
28. Există probleme în atragerea și menținerea forței de muncă calificată și necalificată din cauza diferențierii, prin lege, a salariului minim pe economie – prin micșorarea impozitului specific în domeniul construcțiilor;
29. Modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în sensul sancționării cu diminuarea considerabilă sau neacordarea indemnizației de șomaj în cazul refuzului persoanei beneficiare a ajutorului de șomaj a două oferte concrete și consecutive de angajare care se circumscriu nivelului de pregătire și experienței profesionale acumulate;
30. Abrogarea HG nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate, concomitent cu modificarea art. 75 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul
    Pagina 8 din 19
    asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în sensul eliminării restricției de acordare a primelor de mobilitate doar persoanelor prevăzute în Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă, a unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale și a unităților administrativ-teritoriale, în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocației pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18 – 62 de ani, este de peste 10%.
    III. În relația autorități publice locale, centrale și naționale
31. Implicarea, prin măsuri concrete și susținute ale autorităților locale, în sprijinul antreprenorilor locali și în valorificarea potențialul turistic local;
32. Decontarea lucrărilor se face cu întârzieri foarte mari, societățile de drumuri fiind obligate să execute lucrările de infrastructură din fonduri proprii, rambursările durând luni de zile, timp în care trebuie plătite salarii, contribuții la stat, furnizorii, utilitățile etc. – de multe ori au loc modificări ale prețurilor pieței la diverse materii prime, materiale, carburant, bitum rutier, energie, gaze naturale, forță de muncă, acestea nefiind recunoscute de beneficiari drept cheltuieli suplimentare care depășesc ofertele inițiale asumate la licitații;
33. Anomalii în relațiile cu entitățile publice privind condițiile de participare la licitații, caiete de sarcini cu dedicații pentru anumite companii;
34. Interacțiunea cu instituțiile statului nu funcționează, se pun foarte ușor popriri pe conturile bancare;
35. Construcția de spitale și unități de tratament amplasate în afara municipiilor, în areale naturale cu beneficii reale pentru sănătate;
    Pagina 9 din 19
36. Asigurarea tratamentului nediscriminatoriu între companiile cu capital autohton și firmele străine; 7. Revizuirea modului de calcul al impozitului pe clădiri pentru persoanele juridice, care este bazat, în prezent, pe proceduri de evaluare neadaptate realităților, valorile astfel obținute fiind exagerate, cu mult mai mari decât valoarea de piață a respectivelor active; un exemplu fiind, faptul că, în cele mai multe cazuri, ANAF nu reușește să vândă bunuri imobile, încă din prima etapă a licitațiilor publice; 8. Eliminarea anomaliei în ceea ce privește modul în care se măsoară consumul de gaze pentru persoanele juridice, măsurarea fiind făcută în metri cubi, însă facturarea făcându-se în funcție de numărul de KW consumați, fiind incluse astfel și costurile de cogenerare, rezultând costuri cu consumul de gaze nejustificat de mari și necompetitive; 9. Întârzierile nejustificate în acordarea avizelor, autorizațiilor, certificatelor de urbanism, autorizațiilor de construire, din partea Primăriilor, ar trebui să fie sancționate la nivel legislativ; 10. Demararea investițiilor în infrastructura rutieră necesară pentru decongestionarea traficului auto prin construcția de parcări supraetajate, în special cele de tip Park and Ride, la intrările în orașe, în condițiile în care aprovizionarea cu marfă a unităților comerciale din orașe se face cu mare dificultate, în lipsa parcărilor necesare; 11. Autorizarea construcțiilor noi în stațiunile turistice, în special pe litoral, se realizează fără a se ține seama de capacitatea de încărcare a stațiunilor, construcțiile fiind executate prea apropiate una de alta, fără locuri suficiente de parcare, făcând extrem de dificilă circulația în interiorul stațiunii, provocând disconfort și nemulțumiri turiștilor, ducând, implicit, la scăderea interesului acestora de revenire în zonă;
    Pagina 10 din 19
37. Autoritățile publice nu au luat măsuri concrete de combatere a activității economice nefiscalizate în turism, în special pe litoral. Există numeroase construcții, pe litoral, având chiar și zeci de camere, neclasificate ca unități de cazare de către ministerul de profil și care fac concurență neloială plătitorilor de impozite și taxe, deținători de hoteluri, vile și pensiuni turistice autorizate legal să funcționeze; 13. Este necesară includerea, la nivel legislativ și normativ, a sancțiunilor aplicabile organelor de control și agenților constatatori care comit abuzuri în exercitarea și cu ocazia activităților de control specifice, precum și simplificarea și clarificarea modalității de contestare a măsurilor dispuse de aceștia;
38. Modificarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, conform HG nr. 907/2016, în sensul luării în considerare a propunerilor specializate ale companiilor din domeniu, în ceea ce privește definirea corectă a fazelor de proiectare.
    IV. În domeniul pregătirii și formării profesionale
39. Realizarea unei strategii coerente pentru sistemul educațional, care să ducă la creșterea relevanței școlilor profesionale;
40. Promovarea învățământului dual și sprijinirea inițierii unor grupe pe diferite meserii, susținerea deschiderii unor clase noi de învățământ profesional în cadrul unor licee din zone în care există cerere de locuri de muncă în anumite domenii de activitate, soluțiile oferite de aducerea muncitorilor extracomunitari și o ofertă de cursuri de calificare adaptată cerințelor pieței;
41. Modificarea cadrului legislativ privind obligativitatea absolvenților de învățământ dual de a se angaja, pe o perioadă determinată, în firma care i-a susținut material pe perioada de școlarizare;
    Pagina 11 din 19
42. Posibilitatea ca furnizorii de formare profesională a adulților să redobândească dreptul de a organiza în orice domeniu programe de formare profesională cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare; în prezent, furnizorii sunt limitați în organizarea programelor de formare profesională în baza listei specializărilor menționate în Anexa la Ordinul nr. 1151/4115/2018;
43. Posibilitatea de introducere în contractul de formare profesională, care se încheie în cadrul programelor de formare profesională a adulților și care se depune la AJPIS și a altor clauze care nu sunt contrare legii, dar pe care furnizorul de formare este nevoit să le instituie prin încheierea de acte adiționale; prin Instrucțiunea nr. 10/21.06.2018 emisă de către MMJS este impusă furnizorilor de formare profesională obligația de a încheia contractele de formare profesională conform modelului prevăzut în normele metodologice specifice, model de contract care nu mai este adaptat realităților și legislației din domeniu;
44. Cuantumul sumei pentru plata comisiei de examinare conform Ordinului 166/08.02.2017 este nejustificat de mare; aplicarea astfel a tarifelor pentru comisia de examinare conduce la aplicarea pe piață a unor tarife mari pentru cursurile de formare;
45. Necesitatea realizării unui centralizator cu furnizorii de formare profesională la nivel național;
46. Actualizarea conținutului și a structurii cursurilor de calificare pentru a reflecta realitatea, cum sunt, de exemplu, cursurile de operator motostivuitor sau de operator pod rulant; normele în vigoare prevăd sute de ore de teorie și practică, teoria fiind mult prea complexă, cursanții învățând despre momente de torsiune, forță, studiul materialelor sau combustia internă a motoarelor – aceste sunt noțiuni mult prea complexe pentru nivelul de pregătire al unor cursanți absolvenți, în majoritate, de școală profesională. Pe de altă parte și
    Pagina 12 din 19
    angajatorii sunt afectați de faptul că angajații ar trebui să lipsească săptămâni la rând de la locul de muncă pentru a participa la cursuri unde dobândesc informații cu impact minim asupra activității în sine.
    V. În domeniul legislației specifice privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
    Revizuirea Legii nr. 129/2019 privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, lege care a intrat în vigoare la data de 21.07.2019, în sensul:
    a) modificării termenelor, prin instituirea unor perioade mai mari pentru depunerea declarației, a procedurii de depunere a declarației privind beneficiarul real atât pentru societăți, cât și pentru asociațiile și fundațiile înființate în baza OG nr. 26/2000;
    b) revizuirii obligațiilor de înregistrare la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru entitățile raportoare, în vederea clarificării procedurilor de înregistrare, definirea clară a entităților care au această obligație, publicarea unor norme metodologice de aplicare a obligațiilor impuse;
    c) eliminarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din lege – „alte entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele”.
    VI. În domeniul fondurilor europene
    Pagina 13 din 19
47. Este nevoie de elaborarea de programe de finanțare care să sprijine potențialul nevalorificat, în special în domenii strategice cum sunt infrastructura, transportul, IT&C, turismul, eficiența energetică, sursele regenerabile etc.; totodată, accesul la finanțare prin instrumente financiare dedicate înființării și menținerii pe piață a start-up-urilor este un demers ce trebuie integrat într-o strategie amplă de corelare a proiectelor pe zona de cercetare și dezvoltare (R&D) cu specificitățile economiei reale;
48. Asigurarea comunicării eficiente a autorităților de management/organismelor intermediare cu beneficiarii, eliminarea birocrației excesive, a schimbărilor regulilor pe parcursul implementării proiectelor și a altor aspecte generatoare de dificultăți în accesarea și absorbția fondurilor europene;
49. Evidențierea societăților cu activitate de cercetare ca entități eligibile în proiecte europene;
50. Asigurarea prefinanțărilor și eficientizarea și reducerea duratei de răspuns la cererile de finanțare și la rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, corespunzătoare contractelor de finanțare;
51. Facilitarea accesului la/absorbției de fonduri europene pentru CCIJ, în contextul cadrului financiar multianual actual, 2014-2020 și implicarea în definirea priorităților naționale în marja documentelor programatice aferente pregătirii cadrului financiar multianual viitor, 2021-2027.
    VII. În domeniul utilităților
52. Referitor la racordarea la sistemele de canalizare în mediul rural, acordarea posibilității autorităților administrației publice locale să asigure, de la bugetul local sau prin intermediul altor surse de finanțare, a fondurilor necesare
    Pagina 14 din 19
    pentru branșarea unor categorii de persoane, în condițiile Legii nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare;
53. Revizuirea costurilor utilităților care în prezent sunt nejustificat de mari – 25-30% din costurile produselor; 3. Reducerea perioadelor de obținere de către întreprinzători a autorizațiilor și avizelor de la furnizorii de utilități publice, în special de la operatorul de distribuție energie electrică și de la cel de apă-canal, precum și de la furnizorul de gaze naturale; este necesară astfel reglementarea inclusiv prin prevederea unor răspunderi și sancțiuni pentru întârzierile nejustificate; 4. Asigurarea de către Regiile de apă-canal, termoficare și transport local a presiunii necesare în conductele de furnizare a apei potabile, pentru a permite deținătorilor de hoteluri cu înălțimi mai mari (10 etaje și mai mult) să-și obțină autorizațiile specifice PSI de la ISU; 5. Eliminarea sau reducerea pragului stabilit la 150.000 MWh corespunzător consumului minim anual al clienților industriali necesar pentru racordarea la conductele de alimentare cu gaze naturale din amonte și în sistemul de transport, pentru a putea fi sprijiniți și producătorii industriali de dimensiuni medii, prin modificarea Deciziei nr. 183/2005 a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind aprobarea Contractului-cadru de distribuție a gazelor naturale, Anexa 3 – Modalitatea de încadrare a beneficiarului în raport de categoriile de consumatori; în forma actuală a acestei reglementări, încadrarea într-o anumită categorie de consumatori se face de către distribuitori, pentru fiecare loc de consum al consumatorului, astfel că încadrarea ar trebui să se facă raportată la consumator/companie, cumulat, nu pe fiecare punct de lucru al acestuia; 6. În lista sectoarelor ce beneficiază de ajutor de stat potrivit OUG nr. 115/2011, modificată și completată prin OUG nr. 81/2019, nu este inclusă și industria producției de var, material deosebit de important în realizarea construcțiilor, o
    Pagina 15 din 19
    industrie încadrată chiar de către Comisia Europeană ca fiind cu risc mare de relocare la nivel european, astfel că este necesară completarea reglementării, astfel încât să fie asigurată protejarea producătorilor interni.
    VIII. În domeniul infrastructurii de transport:
54. Demararea investițiilor pentru realizarea de autostrăzi, modernizarea infrastructurii existente de transport rutier, feroviar și aerian și reconsiderarea investițiilor pentru structura de cale ferată din România și primenirea materialului rulant existent, în regim de urgență;
55. Lipsa infrastructurii de transport către regiunea Moldova a dus la izolarea acesteia în privința accesului la dezvoltare, transportului de mărfuri, de persoane, a investițiilor în producție;
56. Infrastructură fluvială și rutieră inexistentă pentru județele dunărene;
57. Necesitatea elaborării și finanțării unor proiecte de infrastructură de transport în scopul realizării legăturilor rutiere cu vestul autostrăzii A1, pentru transportul rapid de mărfuri și persoane;
58. Lipsa unui aeroport în apropierea municipiului Târgu-Jiu, cu ramificații în țările și orașele importante ale Uniunii Europene face dificilă deplasarea în scop de afaceri și turistic în și dinspre Europa. Aeroportul din Craiova răspunde nevoilor de migrație a forței de muncă din regiunea Olteniei și nevoilor firmei Ford; este necesară dezvoltarea acestuia pe structura aeroporturilor din Sibiu, Timișoara sau Cluj; multiplicarea pasajelor de traversare a căii ferate care limitează accesul în municipiul Târgu Jiu dinspre estul județului și racordarea acestora la centura ocolitoare; identificarea soluțiilor de execuție a centurii ocolitoare a municipiului.
    IX. În domeniul raportărilor statistice
    Pagina 16 din 19
    Eliminarea obligativității raportărilor statistice conform Legii nr. 226/2009; în condițiile în care fiecare entitate este obligată din momentul înființării să depună diverse declarații la ANAF – persoanele angajate, salarii plătite, contribuții salarii la bugetul de stat sau bugete speciale, TVA, achiziții și livrări intracomunitare etc., la Registrul Comerțului – sedii, puncte de lucru, asociați etc., la ITM – Revisal, – INS poate obține orice fel de date din aceste surse pentru întocmirea situațiilor statistice necesare.
    X. În domeniul achizițiilor publice
    Fluidizarea procedurilor de achiziții publice reprezintă un factor de stimulare a investițiilor în infrastructură, eficiență energetică, IT&C, cercetare-dezvoltare, inovație și educație ș.a., astfel că se impune mai mult ca oricând simplificarea legislației privind achizițiile publice, inclusiv prin facilitarea accesului companiilor românești la procedurile de achiziții publice.
    XI. În domeniul construcțiilor
59. Reducerea duratelor de obținere a avizelor și autorizațiilor specifice, inclusiv a avizelor pentru PUZ; redefinirea posibilităților de modificare a proiectului, în situația în care s-a obținut autorizația, cu acordul investitorului, a autorității administrative care a eliberat autorizațiile, cu respectarea normelor legislative specifice;
60. Construirea de locuințe accesibile pentru tineri și crearea unor facilități în domeniul locativ, care să stimuleze investitorii la construirea locuințelor, pentru a facilita încadrarea tinerilor pe piața muncii, care, în primii ani de carieră nu dețin venituri suficiente raportate ofertelor din piața imobiliară;
    Pagina 17 din 19
    alinierea costului manoperei la investiții, la nivel de țară, cu tarifele manoperei la investiții practicate în Uniunea Europeană.
    XII. În domeniul societăților
61. Asigurarea complementarității față de politicile publice care vizează activitățile specifice comerțului exterior al României, prin măsuri menite să deservească, prin intermediul Camerelor de Comerț și Industrie, necesitățile agenților economici, prin implicarea CCIR în configurarea rețelei de reprezentare economică a Românei și înscrierea tuturor societăților în Catalogul Firmelor, gestionat de CCIR și CCIJ în marja facilitării prin intermediul acestora a acordării unor servicii specializate de sprijin pe zona de export și internaționalizare; 2. Demersuri pentru implementarea și respectarea principiilor guvernanței corporative în cadrul companiilor românești cu capital integral sau majoritar de stat și elaborarea unor bune practici pe zona politicilor de conformitate pentru mediul privat, în cooperare cu organizații din zona publică și asociativă;
62. Revizuirea reglementărilor privind insolvența, în cazul marilor companii, pentru limitarea efectelor generate de acumularea de datorii foarte mari către stat sau alți furnizori, declararea insolvenței acestora, având ca rezultat indisponibilizarea, pe perioade foarte mari, a plăților datorate sau imposibilitatea de recuperare a acestora de către creditori.
    XIII. În domeniul legislației mediului
    Pagina 18 din 19
63. Revizuirea legislației naționale corespunzătoare conformării cu prevederile Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, modificată prin Directiva 98/15/CE;
64. Reducerea birocrației pentru încurajarea și facilitarea desfășurării de activități economice pe raza județelor dunărene afectate semnificativ de normele specifice de mediu – de exemplu, în județul Caraș Severin, în condițiile în care 31,71% din suprafața acestuia este reprezentată de 86 de arii protejate, inițiativa antreprenorială este descurajată de numărul și complexitatea autorizațiilor și avizelor necesare desfășurării de activități economice;
65. Armonizarea prevederilor Ordinului nr. 1798/2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile privind aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, pentru asigurarea concordanței între termenul impus solicitantului pentru depunerea documentației în vederea autorizării și, respectiv, termenul impus autorității de reglementare pentru eliberarea autorizației.
    XIV. În domeniul educației
66. Elaborarea și implementarea unor programe naționale pentru creșe și grădinițe, corelate cu facilități acordate familiilor cu mai mulți copii; asigurarea, la nivel național, a unei mese calde pentru copii și a programelor de after-school, pentru învățământul primar și gimnazial;
67. Stabilirea unor criterii concrete de calitate și a unui nomenclator de facultăți în învățământul superior.
    XV. În domeniul protecției datelor cu caracter personal
68. Flexibilizarea procedurilor de implementare a legislației privind protecția datelor cu caracter personal;
    Pagina 19 din 19
69. Pentru industria ospitalității, prevederile actuale ale normelor de aplicare a reglementărilor specifice conduc la imposibilitatea fidelizării clienților, prin prisma solicitării de anonimizare a datelor acestora în sistemul de gestiune hotelieră și a corespondenței electronice cu vechime mai mare de 24 de luni – se impune identificarea soluțiilor de prelungire a acestei perioade la minim 5 ani; 3. Clarificarea modalității de gestionare a adresele de e-mail corporate dedicate, de tip nume.prenume@companie.com, în vederea posibilității transmiterii informațiilor de tip newsletter, fără consimțământul explicit al persoanei destinatare.

• *