Slide

Regiunea de implementare: NORD-EST        

Judetele: BACĂU, BOTOȘANI, IAȘI, NEAMȚ, SUCEAVA, VASLUI                                                                          

Durata proiectului: 24 luni

Perioada: 22.12.2021 – 21.12.2023

Proiectul este co-finanțat prin Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6 – Educație și Competențe, Obiectivul specific 6.13. Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

Parteneriatul proiectului:

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui (Beneficiar)

G.S. TRAINING SERV SRL (Partener 1)

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani (Partener 2)

Obiectivul general al proiectului  îl reprezintă consolidarea gradului de ocupare al absolvenților de învățământ superior în domenii de activitate identificate ca fiind de viitor în vederea dezvoltării unei economii competitive bazată pe cunoaștere, prin promovarea culturii antreprenoriale în rândul studenților la nivelul regiunii Nord-Est.

În cadrul proiectului, grupul țintă va participa GRATUIT la:

• Cursul de formare profesională în domeniul Competențe antreprenoriale – 40 de ore, finalizat cu certificat ANC și subventionat cu 200 lei/ cursant;
• Concursul de planuri de afaceri în cadrul căruia vor fi selectate 13 idei de afaceri pentru a fi finanțate cu 000 euro fiecare și care se vor implementa în regiunea Nord-Est.

Grupul țintă eligibil al proiectului va fi format din 341 studenți/cursanți cu domiciliul/reședința în regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

• Studenți (ISCED 5-6) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii de licență
• Studenți (ISCED 7) – studii de master
• Studenți (ISCED 8) – studii de doctorat
• Cursanți (ISCED 4, nivel de calificare 5, înmatriculați într-un colegiu organizat la nivelul unei instituții de învățământ superior) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii postliceale.

Pentru selecția în grupul țintă sunt necesare următoarele DOCUMENTE:

• Formular de înregistrare individuală
• Declarație privind apartenența la grupul țintă, evitarea incompatibilității și a confictului de interese
• Declarație de angajament
• Declarație de consimțământ cu privire la utilizarea și prelucrarea datelor cu caracter personal
• Declarație privind evitarea dublei finanțări
• Carte de identitate (în copie), care atestă domiciliul/reședința în regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui)
• Certificat de naștere (în copie)
• Certificat de căsătorie – daca este cazul de schimbare a numelui (în copie)
• Ultima diplomă de studii absolvite (în copie) – minim diploma de Bacalaureat
• Adeverința de student pentru demonstrarea încadrarii în grupul-țintă eligibil al proiectului (copie sau original).

Formularul de înregistrare individuală împreună cu declarațiile aferente pot fi descărcate de pe site-ul proiectului.

CONTACT:

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani

Telefon: 0331711039, 0749530478

E-mail: secretariat@cciabt.ro

Site: www.antreprenoriatstudenti-ne.ro

Facebook:Antreprenoriat Studenti-NE

Topul Județean al Firmelor, ediția XXVIII-a, realizat de Camera de Comerț Industrie și Agricultură Botoșani, editat in 2021, are la baza datele finaciare ale anului 2020.

Sursele de informatii utilizate sunt:

• Informatii din situaţiile financiare ale societăţilor pentru anul anterior, conforme cu Directivele Europene, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice
• Informaţii despre firmele legal înregistrate în România, furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
• Informaţii despre firme, rezultate din activitatea camerelor judeţene.

Descar Topul Judetean al Firmelor de aici

85 de agenţi economici din Botoşani s-au clasat în primele 10 locuri ale Topului Naţional al Firmelor realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

7 companii  s-au poziţionat pe locul I, 11 companii s-au poziţionat pe locul II şi 13 companii s-au poziţionat pe locul III.

Pe domenii de activitate:

Industrie: 35 de agenţi economici;

Comerţ:  19 agenţi economici;

Servicii: 13 agenţi economici;

Agricultură, Silvicultură şi Pescuit: 11 agenţi economici;

Construcţii: 6 agenţi economici;

Cercetare, Dezvoltare şi High Tech: 1 agent economic.

Cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici din judeţul Botoşani incluşi în Topul Naţional al Firmelor este de:  2.433.137.798 lei, iar profitul din exploatare total este de 210.756.320 lei. Firmele intrate în Topul Naţional al Firmelor însumează 5.111 angajaţi.

Vezi care sunt firmele aici.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Ambasada Statului Israel în România au plăcerea de a vă invita să participați la Forumul de afaceri România – Israel, prilejuit de vizita oficială în România a E.S. domnul Reuven Rivlin, Președinte al Statului Israel.

Evenimentul se va desfășura miercuri, 09 iunie 2021. Sesiunea plenară a Forumului va fi găzduită de Palatul Parlamentului, sala C.A. ROSETTI începând cu orele 11.45 a.m. (10.30 – înregistrare), iar sesiunile tematice și întâlnirile business-to-business (B2B) se vor desfășura la CCIR Business Center, începând cu orele 13.00 p.m.

Pentru mai multe informații cu privire la formatul evenimentului, vă rugăm să consultați agenda preliminară:

Din delegaţia oficială a Statului Israel vor face parte importanți oficiali guvernamentali care vor fi însoțiți de companii reprezentative israeliene din următoarele domenii: apărare, orașe inteligente, securitate cibernetică și siguranță națională; sănătate și digitalizare în sănătate (producători de software și echipamente de profil); agricultură și managementul apei (sisteme de irigații, sere și tehnologii de creșterea animalelor).

Agenta evenimentului poate fi descarcata de aici

Forumul de afaceri va fi deschis de către E.S. domnul Reuven Rivlin, Președinte al Statului Israel și domnul Florin Cîțu, Prim-ministrul României.

Discursurile oficiale vor fi urmate de organizarea a 3 paneluri cu tematici distincte, în 3 săli diferite din sediul CCIR Business Center, care se vor desfășura în paralel. La finalul fiecărui panel, participanții vor avea posibilitatea să participe la o sesiune de discuții B2B, în cadrul unor întrevederi prestabilite.

Cu speranţa că evenimentul prezintă interes pentru compania dumneavoastră, atât pentru consolidarea promovării bunurilor și serviciilor pe piața economică din Statul Israel, cât și pentru identificarea de noi oportunități de afaceri, vă invităm să confirmați participarea dumneavoastră prin completarea formularului de înscriere on-line:

Taxa de participare, în valoare de 100 euro + TVA va putea fi achitată prin intermediul formularului de înscriere on-line, platforma PayU.

Limba de lucru va fi engleză.

Înscrierile sunt deschise până pe data de 07 iunie 2021, orele 12.00, în limita locurilor disponibile.

În contextul restricțiilor epidemiologice, vă informăm că accesul la deschiderea oficială va fi permis în limita locurilor disponibile în sala de conferință.

MENȚIUNI IMPORTANTE COVID – 19:

Vă aducem la cunoștință că Forumul de afaceri România-Israel se va desfășura în deplină siguranță, cu respectarea strictă a procedurilor de protecție, impuse de pandemia COVID-19.

În acest sens, participarea la eveniment va fi posibilă NUMAI cu încărcarea în formularul de înregistrare a Certificatului de vaccinare anti SARS COV-2, considerat valabil după 10 zile de la administrarea celei de-a 2 a doze de vaccin (rapel) sau prin prezentarea în ziua Forumului a dovezii unui test Covid-19 negativ, efectuat la un laborator specializat, cu maxim 72 de ore înainte de eveniment.

Masca de protecție va fi obligatorie pe parcursul întregului eveniment.

Pentru informații suplimentare și înscrieri vă rugăm să vă adresați doamnei Diana Popescu, Consilier, Biroul de Relații Bilaterale, email: diana.popescu@ccir.ro, tel +40374474360.

Începând cu 1 iulie 2021 se vor aplica o serie de reguli noi care vizează normele de TVA aplicabile activităților de comerț electronic transfrontalier la nivel de vânzător – consumator (Business-to-Consumer / B2C), urmare a modificărilor apărute în Directiva pe TVA 2006/112 / CE. Consiliul European a adoptat aceste norme prin Directivele privind TVA pentru comerțul electronic în decembrie 2017 și noiembrie 2019. Astfel, începând cu 1 iulie 2021 întregul sistem One Stop Shop (OSS) privind regimul special de TVA va deveni operațional, facilitând în acest fel declararea electronică și plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă anumitor categorii de bunuri și servicii B2C.

Implementarea acestor modificări a avut ca scop eradicarea barierelor din calea comerțului transfrontalier online, propuse în comunicările Comisiei Europene în 2015 „O singură strategie pentru piața digitală a Europei” și în 2016 „Către o singură zonă de aplicare a TVA-ului în UE: E timpul să decidem”. Astfel, principalele argumente ale Uniunii Europene în favoarea propunerii noilor reguli au legătură cu diversele probleme ce apăreau în cadrul diferitelor tipuri de regimuri de TVA pentru vânzările de bunuri la distanță și importul de loturi cu valoare mică, respectiv:
– întreprinderile din UE care vând bunuri online către consumatorii finali aflați în alte state membre trebuie să se înregistreze și să țină cont de TVA-ul din statul membru al consumatorului, atunci când vânzările lor depășesc pragul de vânzare la distanță și anume 35 000/100 000 Euro. Acest lucru impune comercianților o povară administrativă semnificativă și împiedică dezvoltarea comerțului online intra-UE.
– se acordă o scutire de TVA pentru importul de mărfuri cu valoare mică de până în 22 Euro și această scutire duce la practici abuzive, statele membre își pierd o parte din veniturile fiscale.
– întreprinderile din afara UE care vând bunuri din țări terțe către consumatori din UE pot efectua livrări fără TVA în UE și nu sunt obligate să se înregistreze pentru TVA, beneficiind astfel de un avantaj comercial în comparație cu concurenții lor stabiliți în UE.
Drept urmare, noile reguli care vor intra în vigoare la 1 iulie vor avea ca scop principal simplificarea procedurii de declarare și plată a TVA, combaterea fraudelor în domeniul TVA și, implicit, reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri care, în cele din urmă, vor facilita comerțul transfrontalier.

Principalele modificări care vor intra în vigoare la 1 iulie se referă la următoarele:
• Crearea ghișeului unic – One Stop Shop. Datorită succesului înregistrat de TVA Mini One Stop Shop (MOSS) care permite furnizorilor de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și servicii furnizate electronic să se înregistreze pentru TVA într-un stat membru și să contabilizeze în respectivul stat membru TVA-ul datorat în alte state membre, prin intermediul noilor propuneri acest sistem va fi extins și va acoperi inclusiv bunurile și serviciile din categoria B2C, vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și anumite livrări de bunuri interne, rezultând ghișeul unic cuprinzător – One Stop Shop;
• Pragul existent pentru vânzările intracomunitare de mărfuri la distanță va fi eliminat și înlocuit cu un nou prag, la nivelul UE, în valoare de 10 000 Euro;
• Vânzările intracomunitare de mărfuri la distanță pot rămâne supuse TVA-ului din statul membru în care este stabilită persoana impozabilă sau din locul în care se află aceste bunuri în momentul în care începe expedierea sau transportul acestora;
• Scutirea de TVA la importul de loturi mici de până în 22 Euro va fi eliminată și se va crea un nou regim special pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii sau țări terțe cu o valoare intrinsecă care nu depășește 150 Euro, fiind denumit Ghișeul unic pentru import (IOSS);
• Se vor introduce noi cerințe de păstrare a evidenței pentru întreprinderile care facilitează furnizarea de bunuri și servicii prin utilizarea unei interfețe electronice.
Pentru înregistrarea electronică în sistemul One-Stop-Shop, vă recomandăm consultarea portalului www.anaf.ro.
Documente informative:
1. Noi reguli privind comerțul electronic vor fi implementate începând cu luna iulie 2021 link;
2. Informații suplimentare despre noile reguli de TVA pentru comerțul electronic link;
3. Tot ce trebuie sa știți despre noile reguli de TVA pentru comerțul online – Informații pentru operatorii poștali și curieri link;
4. Tot ce trebuie sa știți despre ghișeul unic (OSS) – informații pentru vânzători link;
5. Tot ce trebuie să știți despre Ghișeul Unic (OSS) – informații pentru interfețele electronice care facilitează vânzări link;
6. Tot ce trebuie să știți despre noile reguli de TVA pentru comerțul electronic – Informații pentru consumatorii din UE link;
7. Tot ce trebuie să știți despre Ghișeul Unic pentru Import (IOSS) link;
8. Tot ce trebuie sa știți despre ghișeul unic pentru import (IOSS) – Informații pentru interfețele electronice care facilitează vânzări link;
9. Prezentare video pentru vânzătorii de mărfuri online: https://youtu.be/guTBq7GJXXU
10. Prezentare video pentru website-uri de mărfuri: https://youtu.be/zxLKTdrV0Uc

În contextul necesității diminuării efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri național, Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu membri acesteia – Camerele de Comerț și Industrie județene au realizat o consultare susținută a comunității de afaceri la nivel național privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii.

Măsurile, care au fost deja propuse Guvernului Românei, vor sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri și vor avea menirea de a reconsolida afacerile românești, atât pe durata stării de urgență, cât și după finalizarea acesteia.

Pe plan economic:

1. relaxarea treptată, cât mai rapid posibil, a restricțiilor impuse și reluarea activităților economice, în cât mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de muncă și echilibrarea bugetului de stat și a bugetelor locale;
2. redeschiderea treptată a magazinelor, începând cu cele de dimensiuni mai mici, ca măsură menită să asigure cumpărarea, de către populație, a produselor necesare, altele decât cele alimentare. Astfel, va fi încurajată și sprijinită producția internă a articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și a altor articole necesare în gospodărie), fiind totodată ușurat efortul guvernamental de finanțare a sumelor necesare pentru plata șomajului tehnic pentru salariații unităților comerciale;
3. repornirea treptată a cât mai multor activități productive și de prestări servicii – unități de alimentație publică și cazare turistică (la început cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumătate din capacitatea totală de cazare, admisă prin autorizațiile de funcționare), cu respectarea unor reguli clare de protecție sanitară a salariaților și a regulilor de distanțare socială. De asemenea, reluarea, treptată, a activităților de prestări de servicii precum spălătorii și curățătorii chimice, unități de frizerie și coafură, cu respectarea condițiilor speciale de păstrare a regulilor specifice de igienă și de distanțare socială;
4. redeschiderea treptată a restaurantelor, cafenelelor, barurilor și a altor unități de alimentație publică, la început cu un orar redus, ce poate fi prelungit, treptat. Se pot stabili limite de până la 50-100 de consumatori aflați simultan în aceste unități, în funcție de capacitatea acestora, respectându-se reguli noi de distanțare între consumatori (de ex. distanța între mese de 1,5-2 m, fără a se depăși o treime sau o jumătate din gradul de ocupare maxim aprobat pentru condițiile normale de funcționare);
5. permiterea treptată a organizării de expoziții și târguri specializate în aer liber, cu respectarea regulilor de distanțare socială, având până la 100 de expozanți și cu acces limitat și controlat, al vizitatorilor;
6. de asemenea, este necesară re-deschiderea urgentă a cabinetelor stomatologice și a altor cabinete medicale, cu respectarea măsurilor specifice (distanțare, purtarea de mască și mănuși de protecție etc.);
7. subvenționarea, totală sau parțială, a unor cursuri de inițiere și perfecționare a personalului pentru dobândirea și perfecționarea cunoștințelor și abilităților acestora în domeniul digitalizării, precum și a unor cursuri de reconversie profesională, calificare/recalificare, având în vedere că unele activități nu vor mai putea fi desfășurate;
8. demararea unei campanii pentru susținerea și promovarea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism on-line – o platformă unde producătorii, comercianții, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte și tranzacționarea diverselor mărfuri;
9. trecerea materialelor/serviciilor SSM – prevenție/dezinfecție/protecție, de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 0 (zero)%;
10. suplimentarea finanțării în cadrul programului IMM Invest. Propunem extinderea programului pentru finanțarea a cel puțin 100.000 de întreprinderi;
11. diminuarea corespunzătoare a chiriilor ce trebuie plătite către CN Apele Române – ABDL de către societățile ce au închiriat suprafețe de plajă, pentru exploatarea acestora în scop turistic, pe perioada în care nu sunt permise activitățile de cazare și alimentație turistică pe litoral, în sezonul turistic 2020;
12. declararea județului Suceava ca fiind zonă defavorizată, după modelul prevederilor Ordonanței de urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Activitățile cu ponderea cea mai importantă la PIB-ul județului – exploatarea și prelucrarea resurselor naturale, construcțiile, comerțul și serviciile, turismul, industria prelucrătoare, alimentară și textilă, transporturile, au fost în integralitate oprite sau restrânse;
13. eliminarea prevederii art. 8 alin. (2) din HG nr. 1267/2010, care reglementează obligativitatea funcționării structurilor de primire turistică în perioada 01.05-30.09 a fiecărui an, având în vedere că, în acest an, nu se mai îndeplinesc condițiile de deschidere a sezonului turistic începând cu data de 1 mai;
14. proiectarea și lansarea unor programe speciale de finanțare (UE sau bugetul de stat), în contextul situației dificile generate de efectele negative ale pandemiei, în special pe zona de investiții, formare si programe de dezvoltare pentru mediul economic;
15. în marja POCA 2014-2020, pe latura oportunității creării de Centre de resurse regionale pentru firme, propunem implicarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar al unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanți (camere de comerț, organizații patronale, asociații profesionale). Prin intermediul unor asemenea centre de suport se vor putea presta gratuit serviciile necesare și utile firmelor (care vor fi puternic decapitalizate), în perioada post-criză. Tipurile de servicii vizează domenii precum contabilitate, juridic, resurse umane, consiliere și mediere financiară, transformare digitală, consultanță pentru adaptarea la noul context socio-economic, consultanță cu privire la restructurarea afacerii etc.;
16. instituirea unui Program național de susținere a parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri. Proiectul poate fi inițiat prin constituirea în fiecare judeţ a cel puţin unei structuri de susținere a firmelor, respectiv identificarea clădirilor deținute de centre de cercetare naționale sau de alte entități ale statului și transformarea lor în centre suport pentru firmele afectate de criză;
17. continuarea susținută a digitalizării administrației publice și realizarea acesteia, în principal, cu firme românești (concept, servicii etc.);
18. susținerea de investiții în unități de producție strategice pentru societate (în fiecare regiune ar trebui să existe minim o fabrică de materiale medicale și consumabile, un depozit multi-produse etc.);
19. generalizarea programului „masă caldă în școli” de la data reînceperii școlilor, pentru anul școlar 2020-2021, în locul programului „lapte și corn”. În acest mod, se acordă sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA și pentru industria alimentară românească.

Pe plan financiar și fiscal:

1. plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export;
2. scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 și 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite;
3. acordarea unor subvenții destinate investițiilor, dacă numărul mediu al salariaților crește cu 10% față de anul precedent;
4. modificarea Codului Fiscal în sensul instituirii posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda, pentru agenții economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea acestora din urmă, până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăți pe perioada situației de urgență și ulterior pentru cel puțin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri;
5. instituirea posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de reducere în cursul anului fiscal a cotelor adiționale la impozitele locale adoptate prin HCL în baza art. 489 din Codul fiscal, cu referire la posibilitatea de majorare cu 50% față de nivelurile maxime stabilite prin Codul Fiscal;
6. instituirea posibilității pentru Consiliile Locale de scutire (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) a taxelor de concesiune/ redevențelor, a taxei pe clădiri și taxelor pe terenuri pe perioada declarării stării de urgență;
7. posibilitatea scutirii de impozitul pe clădiri și terenuri, pe perioada existenței stării de urgență, a unităților cu destinație turistică sau de agrement – hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distracții, ștranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei;
8. stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit;
9. stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelate cu eficiența muncii depuse și cu evoluţia economiei României, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, migraţie a forţei de muncă calificate, faliment, necompetitivitate la export etc.);
10. inițierea unui program vizând accesul rapid la lichidităţi pentru firme. Scopul unui asemenea program este de a asigura firmelor accesul rapid la sume de până în 10.000 de euro, banii putând fi folosiți doar pentru salarii, chirii sau utilități și restituiți ulterior, fără dobândă;
11. suportarea parțială a salariilor, de către stat, sub forma de șomaj tehnic parțial, cu plata unei părți a salariilor de către angajatori, pentru activitățile cu timp parțial;
12. acordarea unei bonificații de 10% pentru plata la timp a oricăror impozite în anul 2020 și completarea pachetului de bonificare a operatorilor economici care își plătesc taxele și impozitele în termen, cu o reducere a fiscalității pe forța de muncă pe parcursul anului 2020;
13. extinderea facilităților fiscale acordate industriei IT (reglementate de Ordinul nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator) în sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, și altor categorii de personal cum ar fi spre exemplu lucrătorii în agricultură;
14. susținerea cu o cotă de 50% din salariul brut pentru salariații companiilor aflate în dificultate, cu condiția menținerii locului de muncă pe o perioadă dublă față de perioada acordării acestei susțineri;
15. acordarea de granturi sau vouchere (pe dimensiuni de firme), pentru reluarea activității, cu indici de reușită în cca. 6 luni și reintegrarea a minim 75% din personal, complementar muncii flexibile;
16. stimularea sistemului bancar (inclusiv prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM), să adopte politici menite să asigure lichiditățile necesare cererii solvabile a populației și firmelor pentru a se aproviziona, produce, vinde și – în sectoarele unde este posibil și necesar (agricultură, industriile agroalimentare, medicamente, materiale sanitare, digitalizare, învățare continuă, etc.) pentru dezvoltare;
17. rambursarea cât mai rapidă a plăților concediilor medicale către agenții economici sau dreptul de a le compensa cu impozitele datorate bugetului de stat;
18. suportarea prin bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a tuturor cheltuielilor efectuate de către agenții economici cu materialele specifice pentru prevenirea răspândirii virusului – măști, dezinfectanți etc.;
19. acordarea de linii de finanțare nerambursabile sau cu dobândă zero pentru plata salariilor angajaților companiilor și altor organizații private;
20. scutirea pentru o perioadă de 10 ani la plata impozitului pe profit, pentru investițiile noi în industria alimentară (unități de producției noi). Motivații: crearea de noi locuri de muncă în întreprinderi care vor plăti TVA, impozite și contribuții pentru salarii, impozite locale pe clădiri etc.; echilibrarea deficitului balanței comerciale.

Pe zona forței de muncă:

1. continuarea plății șomajului tehnic pentru încă minim 3 luni, după încetarea stării de urgență, pentru acei salariați care încă nu pot fi reîncadrați în muncă;
2. scutirea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului specific pe perioada stării de urgență și până la 6 luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizațiile) aferente șomajului tehnic;
3. implicarea ANOFM și a Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă în activitățile de mediere între cererea și oferta de forță de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură și construcții. Concret, propunem să se solicite din partea angajatorilor, necesarul de lucrători, pe categorii de calificări și să fie afișate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români;
4. flexibilizarea relației contractuale dintre angajat și angajator, în contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral câștigul salarial lunar al angajatului, în directă corelație cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendării/ restrângerii activității economice;
5. emiterea unei ordonanțe de urgență care să reglementeze aplicarea muncii cu program redus, de către fiecare unitate din România, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. O astfel de OUG ar mai trebui să stipuleze aspecte precum:
   1. fondul de șomaj va rambursa toate costurile suplimentare, iar unitatea va plăti doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unității;
   2. munca cu program redus permite reducerea orelor de muncă zilnice față de programul normal de muncă de 8 ore pe durata unei perioade de cel puțin o lună, menținând, în același timp, relația de muncă și acordând o compensație salarială de 75% pe perioada timpului corespunzător reducerii orelor de muncă zilnice;
   3. pe perioada în care unitatea beneficiază de prevederile muncii cu program redus, unitatea nu poate disponibiliza și nu poate solicita lucrătorilor efectuarea de ore suplimentare. În caz de încălcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit;
   4. posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru în totalitate (0 ore de muncă pe program normal de lucru). Angajații trebuie să efectueze în medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfârșitul perioadei), fără depășirea timpului normal de muncă de 8 ore pe zi.
6. modificarea H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare prin adăugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase, astfel încât să beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare;
7. modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât și persoanele fizice independente (autorizate) sa poată fi indemnizate la un nivel minim – în condițiile în care sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri în ultimele șase luni;
8. abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate concomitent cu modificarea art. 75¹ din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Stimularea ocupării forței de muncă în sensul eliminării restricției de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă, a unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale și a unităților administrativ-teritoriale în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocație pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18 – 62 de ani, este de peste 10% (cu excepția jud. Iași și Vaslui);
9. modificarea legislației privind angajații sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral), astfel încât aceștia să poată beneficia de ajutor de șomaj, la sfârșitul sezonului estival, chiar dacă nu mai îndeplinesc condiția de cotizare de minim 12 luni din cele 24 de luni precedente, pentru că nu au mai putut să fie angajați, începând cu luna aprilie a.c., din cauza restricțiilor privind desfășurarea unor activități;
10. revenirea la forma inițială a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
11. posibilitatea de a acorda zile libere plătite în avans și recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depășirii temporare a plafoanelor impuse de legislația actuală;
12. suportarea impozitelor şi a contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi a plății contribuției asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizației prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat și nu de către angajator, așa cum este reglementat în prezent;
13. introducerea, pentru minim 1 an, a tichetelor de masă caldă, fie suplimentar față de tichetele de masă. Se acordă astfel sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA, prin susținerea acestora ca să nu se desființeze, prin păstrarea salariaților în activitate și plata pentru aceștia a salariilor și obligațiilor bugetare, dar și a TVA-ului și a impozitului pe profit;
14. Actualizarea alocației de hrană pentru pacienții internați în spitale, de la valoarea din Hotărârea 665/2016, medie de 10 lei/zi/pacient, până la minim valoarea unui tichet de masă, 20 lei/1 masă.

 
Fonduri europene:

1. extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută inițial;
2. demararea unor programe cu finanțare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. având ca obiectiv calificarea, recalificarea și perfecționarea forței de muncă, dotarea cu echipamente și materiale necesare desfășurării activității acestora în noile condiții de ”conviețuire” cu noul coronavirus, precum și pentru digitalizarea activităților întreprinderilor;
3. continuarea simplificării mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai puțin birocratice în ceea privește raportările din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective și rezultate mai mult calitative și mai puțin cantitative;
4. sprijinirea partenerilor privați din consorțiile care derulează, în România, activitățile rețelei EEN (Enterprise Europe Network). Inițiativă a Comisiei Europene – este cea mai vastă rețea ce sprijină întreprinderile și organizațiile de sprijin ale mediului de afaceri, cu activități centrate pe acordarea de servicii de susținere a întreprinzătorilor, în special pentru activități inovative și de internaționalizare a afacerilor. Rețelele EEN sunt finanțate prin proiecte, în proporție de 60% de Comisia Europeană, diferența de 40% fiind suportată de structurile gazdă din fiecare țară. Procentul de 40% cofinanțare devine dificil de suportat, în actuala situație, pentru entitățile private precum Camerele de Comerț și Industrie, asociații de afaceri, chiar și firme private, universități și institute de cercetare. Propunerea noastră este ca Guvernul României să analizeze posibilitatea de a suporta jumătate din contribuția de 40% aferentă funcționării acestor rețele din România, respectiv să contribuie cu 20% la finanțarea acestor proiecte, prin cele 4 consorții ce funcționează în prezent în România.

 
Pe plan investițional:

1. realizarea, cu prioritate, de investiții din fonduri publice pentru construcția și reparația de autostrăzi, drumuri naționale și județene;
2. demararea marilor investiții în infrastructură – transporturi, sănătate, educație, energie și mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitațiile pentru execuție către companiile din România;
3. realizarea urgentă de investiții din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea și modernizarea aeroporturilor etc.;
4. finanțarea de lucrări edilitare prin PNDL și identificarea, cât mai rapidă, a unor soluții viabile pentru finanțarea lucrărilor de refacere sau extindere a rețelei de irigații (stații de pompare, canale, conducte), având în vedere și seceta severă care se manifestă în această perioadă;
5. înființarea unor fonduri de investiții, de tipul seed-capital – din fonduri europene (POCU) – pentru susținerea start-up-urilor și spin-off-urilor în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societății; equity – pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză; capital de risc – pentru start-up-uri, în stadii incipiente și companii emergente cu potențial de creștere ridicat și micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea meșteșugurilor/serviciilor în mediul rural;
6. inițierea unui Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești, care să prevadă, printre altele, și obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 30%;
7. anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;
8. utilizarea voucherelor de vacanță pentru relansarea turismului românesc. În contextul în care statul îşi propune să restituie, total sau parțial, sumele achitate ca avansuri de către turiștii care solicită acest lucru, banii pot fi alocați din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub formă de bonuri de masă sau vouchere de vacanță pentru servicii turistice în România, valabile până la sfârșitul anului 2021;
9. promovarea investițiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce are ca efecte benefice – dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români și creșterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei;
10. îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatul public-privat, prin reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare, instituirea unor prevederi speciale privind accesul firmelor la parteneriatul public-privat și privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit;

 
În domeniul agriculturii:

1. realizarea de plăți anticipate ale subvențiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înființeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare și să achiziționeze mașini, utilaje și echipamente agricole necesare;
2. realizarea de investiții pentru reactivarea sistemelor de irigații existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora;
3. subvenționarea, măcar parțială, a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigații în treptele 3-4 de udare;
4. reluarea și extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă;
5. înființarea, cu credite având dobânda subvenționată, a unităților de procesare a legumelor și fructelor produse în România;
6. intervenția statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situații de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.

Aprobata prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 42 din 2 aprilie 2020 , publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 283 din 4 aprilie 2020.

Capitolul I Dispozitii generale

Articolul 1(1) Obiectivul prezentei scheme de ajutor de stat il reprezinta sustinerea IMM-urilor in contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.(2) Ajutoarele de stat acordate in baza prezentei scheme sunt compatibile cu piata comuna in conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), publicata in Jurnalul Oficial al UE din 20.03.2020, si se vor acorda dupa obtinerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene.

Capitolul II Forma ajutoruluiII.1. Ajutor de stat sub forma de garantii pentru imprumuturi

Articolul 2(1) In baza prezentei scheme de ajutor de stat se acorda garantii de 80% sau 90% din valoarea finantarii in conformitate cu art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 209/2018 , cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 .

(2) Pentru creditele/liniile de credit prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, valoarea maxima a fiecarei finantari acordate unui beneficiar nu poate depasi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finantarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investitii in limita uneia dintre urmatoarele conditii valabile pentru ambele finantari, care reprezinta valoarea cea mai mare dintre:(i) dublul sumei reprezentand cheltuielile salariale, inclusiv contributiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor, inregistrate la nivelul anului 2019. In cazul intreprinderilor infiintate dupa 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al imprumutului nu poate depasi suma estimata pentru primii doi ani de activitate;sau(ii) 25 % din cifra de afaceri neta a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuala de venit in cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente, dupa caz, conform Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;sau(iii) o valoare care sa rezulte din nevoile sale de lichiditati; acestea pot include atat costuri cu capital de lucru, cat si costurile cu investitii, cu conditia prezentarii unor documente justificative de catre beneficiar, situatie in care cuantumul imprumutului nu poate depasi nevoile de lichiditati de la momentul acordarii pentru urmatoarele 18 luni.

(3) Pentru creditele/liniile de credit prevazute la art. 1 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, valoarea maxima a creditului/liniei de credit pentru microintreprinderi nu poate depasi 500.000 lei, respectiv 1.000.000 lei pentru intreprinderile mici, in limita uneia dintre urmatoarele conditii valabile pentru ambele finantari, care reprezinta valoarea cea mai mare dintre:(i) dublul sumei reprezentand cheltuielile salariale, inclusiv contributiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor, inregistrate la nivelul anului 2019. In cazul intreprinderilor infiintate dupa 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al imprumutului nu poate depasi suma estimata pentru primii doi ani de activitate;sau(ii) 25 % din cifra de afaceri neta a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuala de venit in cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente, dupa caz, conform Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;sau(iii) o valoare care sa rezulte din nevoile sale de lichiditati; acestea pot include atat costuri cu capital de lucru, cat si costurile cu investitii, cu conditia prezentarii unor documente justificative de catre beneficiar, situatie in care cuantumul imprumutului nu poate depasi nevoile de lichiditati de la momentul acordarii pentru urmatoarele 18 luni.

(4) Valoarea maxima cumulata a finantarilor garantate de stat prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate depasi 10.000.000 lei, in limita uneia dintre urmatoarele conditii, care reprezinta valoarea cea mai mare dintre:(i) dublul sumei reprezentand cheltuielile salariale, inclusiv contributiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor, inregistrate la nivelul anului 2019. In cazul intreprinderilor infiintate dupa 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al imprumutului nu poate depasi suma estimata pentru primii doi ani de activitate;sau(ii) 25 % din cifra de afaceri neta a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuala de venit in cazul persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente, dupa caz, conform Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributii sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019;sau(iii) o valoare care sa rezulte din nevoile sale de lichiditati; acestea pot include atat costuri cu capital de lucru, cat si costurile cu investitii, cu conditia prezentarii unor documente justificative de catre beneficiar, situatie in care cuantumul imprumutului nu poate depasi nevoile de lichiditati de la momentul acordarii pentru urmatoarele 18 luni.

(5) Durata maxima a finantarilor este de 72 de luni in cazul creditelor pentru investitii, fara posibilitate de prelungire, si de 36 de luni in cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste credite/linii de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 36 de luni.

(6) Durata garantiilor acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate depasi 6 ani.

(7) Pentru garantiile acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, se percep comisioane de risc, cu respectarea paragrafului 25 lit. a) din Comunicarea CE- Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de Covid-19 (2020/C91I/01), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20.03.2020.

(8) Furnizorul schemei de ajutor de stat este Ministerul Finantelor Publice, iar Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, denumit in continuare FNGCIMM, ii sunt delegate atributiile de administrare a schemei.II.2. Ajutor de stat sub forma de grant

Articolul 3(1) IMM-urile care au contractat credite/linii de credit garantate conform art. 1 alin. (3) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de un grant in limita cumulului rezultat dintre valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garantiei acordate, si a dobanzilor aferente creditelor/liniilor de credite, dar nu mai mult de echivalentul in lei a 800.000 euro per intreprindere.

(2) Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea plafonului maxim de 800.000 euro este cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil la data emiterii acordului de finantare.

(3) Se poate acorda ajutor de stat IMM-urilor care isi desfasoara activitatea in domeniul prelucrarii si comercializarii produselor agricole cu conditia ca ajutorul de stat sa nu fie transferat partial sau total catre producatori primari, iar cuantumul ajutorului sa nu se stabileasca pe baza pretului sau a cantitatii produselor achizitionate de la producatori primari sau introduse pe piata de intreprinderile in cauza.

(4) Pentru sectoarele agriculturii, pisciculturii si acvaculturii se aplica urmatoarele conditii:a) ajutorul nu depaseste 120.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in sectorul pescuitului si acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole; toate sumele utilizate trebuie sa fie brute, si anume inainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;b) cuantumul ajutorului acordat intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole nu trebuie stabilit pe baza pretului sau a cantitatii produselor introduse pe piata;c) ajutorul acordat intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul pescuitului si acvaculturii nu se incadreaza in niciuna dintre categoriile de ajutoare mentionate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(k) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 si 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis in sectorul pescuitului si acvaculturii;d) in cazul in care o intreprindere isi desfasoara activitatea in mai multe sectoare carora li se aplica cuantumuri maxime diferite, intreprinderea in cauza asigura, prin mijloace adecvate, cum ar fi separarea conturilor, faptul ca pentru fiecare dintre aceste activitati se respecta plafonul aferent si ca, in total, nu se depaseste cel mai mare cuantum posibil.

(5) FNGCIMM este administratorul acestei masuri de ajutor de stat

Capitolul IIIDomeniul de aplicare

Articolul 4 Pot beneficia de ajutor de stat in baza schemei IMM-urile din toate sectoarele de activitate, cu exceptia celor declarate neeligibile potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, care indeplinesc cumulativ, la data solicitarii, atat criteriile de eligibilitate prevazute in art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cat si urmatoarele criterii de eligibilitate:a) sunt microintreprinderi, intreprinderi mici sau mijlocii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 2 lit. a) si art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare;b) nu au fost emise impotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau in cazul in care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale in vigoare;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleasi costuri eligibile;d) nu se aflau in dificultate, in sensul prevederilor articolului 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna in aplicarea articolelor 107 si 108 din tratat, modificat si completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017, la data de 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultati sau au intrat in dificultate ulterior, din cauza pandemiei de COVID-19;e) depun un document scris prin care se angajeaza sa nu disponibilizeze personalul existent de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta pana la 31 decembrie 2020. Intreprinderea poate organiza programul de lucru al salariatilor in functie de evolutia activitatii curente a acesteia.Capitolul IVDurata, bugetul schemei si numarul estimat de beneficiari

Articolul 5(1) Perioada de valabilitate a schemei, respectiv perioada in care se selecteaza beneficiarii si se emit scrisori de garantie/acorduri de finantare in legatura cu masurile prevazute la art. 2 si 3 , este cuprinsa intre data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si data de 31 decembrie 2020, iar perioada in care se poate efectua plata grantului este cuprinsa intre data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si data de 31 martie 2021, inclusiv, cu posibilitatea prelungirii conform art. 1 alin. (3^3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare.(2) Ajutorul de stat sub forma grantului se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice – Actiuni Generale si se vireaza lunar in contul FNGCIMM, pe baza situatiilor centralizatoare privind dobanzile lunare datorate, transmise de institutiile de credit pe propria raspundere.

(3) Bugetul schemei de ajutor de stat este de 781 milioane lei, echivalent in lei al sumei de aproximativ 161 milioane euro, aferent masurilor prevazute la Capitolul II.2.(4) Plafonul maxim de garantare aferent masurilor din Capitolul II.1 este de 15 miliarde lei, echivalent in lei al sumei de aproximativ 3,1 miliarde euro.(5) Prin implementarea schemei se estimeaza acordarea de ajutor de stat unui numar de maximum 40.000 de beneficiari.Capitolul VCheltuieli eligibile si modalitatea de acordare a ajutorului de stat

Articolul 6Procedura de acordare a garantiilor de stat in proportie de cel mult 80% sau 90% aferente creditelor, a grantului de la art. 3 si plata ajutoarelor de stat sub forma de grant se aproba Hotararea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 privind programul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii – IMM INVEST Romania.Capitolul VIDispozitii privind transparenta, monitorizarea si raportarea

Articolul 7(1) FNGCIMM are obligatia sa publice pe site-ul sau textul integral al schemei de ajutor de stat, perioada in care se pot inregistra cereri, bugetul anual, data epuizarii bugetului anual/total al schemei, precum si forma si continutul documentelor necesare pentru accesarea acesteia.(2) FNGCIMM trebuie sa pastreze inregistrari detaliate referitoare la toate ajutoarele acordate in cadrul schemei. FNGCIMM are obligatia de a cuantifica pe fiecare beneficiar toate formele de ajutor de stat acordate. Aceste inregistrari contin toate informatiile necesare pentru a stabili daca sunt respectate criteriile din reglementarile europene in domeniu si trebuie pastrate timp de 10 ani de la data acordarii ultimului ajutor in cadrul schemei.(3) Beneficiarii ajutorului de stat acordat in baza prezentei scheme trebuie sa pastreze toate documentele aferente acestuia timp de 10 ani si sunt obligati sa le puna la dispozitia autoritatii de implementare a schemei de ajutor de stat sau a Consiliului Concurentei ori de cate ori le sunt solicitate.(4) FNGCIMM, in calitate de administrator al prezentei scheme de ajutor de stat, cu atributii delegate de Ministerul Finantelor Publice, in calitate de furnizor de ajutor de stat, are obligatia de a transmite Consiliului Concurentei toate datele si informatiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel national, in formatul si in termenul prevazute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat , pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007 , precum si datele si informatiile necesare pentru intocmirea inventarului ajutoarelor de stat si a rapoartelor si informarilor necesare indeplinirii obligatiilor Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene.(5) FNGCIMM, in calitate de administrator al schemei de ajutor de stat, are obligatia incarcarii in Registrul general al ajutoarelor de stat acordate in Romania (RegAS) a prezentei scheme, a acordurilor de finantare, a platilor efectuate si a eventualelor recuperari, in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui Consiliului Concurentei nr. 437/2016 pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind registrul ajutoarelor de stat.Capitolul VIIControlul beneficiarilor schemei si recuperarea ajutorului de stat

Articolul 8(1) Monitorizarea si controlul intreprinderilor beneficiare in cadrul prezentei scheme de ajutor de stat se va face de catre FNGCIMM, cu respectarea reglementarilor aplicabile institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare pentru FNGCIMM.(2) Beneficiarul si institutiile de credit care au acordat creditele/liniile de credit prevazute la art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2017 , cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa accepte si sa faciliteze controlul asupra utilizarii ajutorului de stat acordat in cadrul prezentei scheme.(3) In situatia in care FNGCIMM constata ca beneficiarii nu au respectat prevederile schemei de ajutor de stat si/sau pe cele ale Acordului de finantare, solicita acestora rambursarea ajutorului de stat primit, la care se adauga dobanda aferenta, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 . Rata dobanzii aplicabile este cea stabilita potrivit prevederilor din Regulamentul (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE . Recuperarea ajutoarelor de stat se realizeaza potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare.–-