Mediul de afaceri s-a plâns de-a lungul timpului că abuzurile inspectorilor ANAF fac mult rău economiei. Fenomenul este recunoscut şi de actualul ministru de Finanţe, Anca Dragu, care dă vina mai ales pe legislaţia neclară. Prin urmare, aceasta anunţă că deja se lucrează la modificarea Codului de Procedură Fiscală.
Pentru antreprenorul din România, un control al Fiscului se poate dovedi cel mai negru coşmar. Mai multe articole din legislaţia fiscală sunt interpretabile, în timp ce profesionalismul şi buna intenţie ale unor inspectori ANAF sunt cel puţin discutabile. Acest mixt toxic a dat naştere unor situaţii care, dacă nu aveau efecte tragice, puteau fi considerate de-a dreptul comice. Este drept că, odată cu reorganizarea ANAF, inspectorii sunt mai integri, iar multe dintre rezolvările pe care le găsesc sunt corecte.
Totuşi, noile reguli au permis existenţa unor abuzuri în urma cărora numeroase companii au rămas cu conturile blocate, s-au pierdut locuri de muncă, iar o serie de manageri s-au trezit cu dosare penale. La emisiunea Capital TV, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a recunoscut toată această situaţie şi a anunţat că „regulile jocului“ sunt deja într-un amplu proces de analiză. Pasul următor îl reprezintă modificarea Codului de procedură fiscală, care ar urma astfel să ofere inspectorilor un cadru foarte clar, în care să nu mai poată fi vorba despre subiectivism sau excese în activitatea de control.
CE AR TREBUI SCHIMBAT LA CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ
1.Controalele inspectorilor antifraudă nu sunt reglementate.
Lipsesc norme procedurale care să reglementeze controalele antifraudă. Astfel, nu există o durată şi un număr maxim a controalelor, posibilitatea contestării administrative a proceselor verbale încheiate de inspectorii antifraudă sau criterii definite şi un termen maxim privind suspendarea acestor controale.
2.Implementarea reală a principiului „in dubio contra fiscum“
Introdus recent în legislaţia fiscală românească, principiul însemnă că neclarităţile din lege trebuie interpretate în favoarea contribuabililor. Bineînţeles, acesta are deocamdată doar conotaţii pur teoretice. „Eu aş vedea oportună materializarea în practică a principiului „lăsaţi-mă să cumpăr“. Asta înseamnă că un contribuabil de bună-credinţă nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita sau chiar anula ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat, fără a se stabili obiectiv o legătură de cauzalitate în acest sens“, susţine consultantul fiscal Dragoş Pătroi.
3.Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate.
În acest moment, organele de inspecţie fiscală pot să reinterpreteze cum vor ele tranzacţiile contribuabililor. Aici este vorba despre celebrul articol 11 din Codul Fiscal, care prevede că „autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.“ Tot în acest articol, un aliniat prevede că punerea în practică a acestuia se va realiza în baza unui ordin al preşedintelui ANAF, ordin care nu a fost emis şi publicat în Monitorul Oficial.
